Mai mult, în ultima perioadă, s-a constatat o creştere alarmantă a concentraţiei de alergeni, chiar şi de 200%, în clădirile ai căror pereţi au fost placaţi cu polistiren şi care au ferestre PVC care împiedică o bună ventilaţie.
Conform “Healthy Homes Barometer 2017 – Buildings and Their Impact on the Health of Europeans”, 2,2 milioane de europeni suferă de astm bronşic ca urmare a condiţiilor improprii în care locuiesc iar anual se cheltuiesc cca. 40 milioane euro pentru tratarea astmului şi altor afecţiuni bronho-respiratorii.
Poluanţi fizici - umiditatea excesivă, radonul, praful, fibrele (în special de azbest), câmpurile electrice şi magnetice, etc. pot cauza cele mai diverse simptome, de la uscăciunea căilor respiratorii, la pierderi de memorie şi dificultăţi de concentrare până la cancer.
Poluanţi biologici - microbii, viruşii, bacteriile, polenul şi mirosurile care se dezvoltă în aerul interior şi care provin de la fiinţe umane, animale de casă, acarieni, gândaci, plante de interior, mucegai etc. pot provoca alergii, afecţiuni ale căilor respiratorii.
Poluanţi chimici – Compuşii Organici Volatili (COV) fac parte integrantă din mediul nostru ambient, fiind emişi de materiale de construcţii, lacuri şi vopsele, mobilier din PAL, produse de curăţenie, mochetă etc. Efectele poluării chimice asupra stării de sănătate sunt multiple şi merg de la simpla percepţie senzorială la efecte foarte grave, care pot afecta sistemul respirator, sistemul nervos sau gastro-intestinal. Anumiţi poluanţi chimici – de exemplu, formaldehida, sunt încadraţi chiar în categoria substanţelor cancerigene.
Un studiu efectuat în 4 ţări – Grecia, Franţa, Olanda şi Germania, a analizat mostre de aer luate din dormitoarele copiilor, proaspăt renovate şi mobilate. S-a constatat că 40% din ele prezentau o concentraţie de COV şi formaldehidă peste nivelul recomandat (10μg/mᶟ formaldehidă, 200μg/mᶟ ≥ total COV). Atât formaldehida, cât şi o parte dintre hidrocarburile detectate – benzen, toluen, ftalaţi etc., aveau ca sursă vopselele folosite pentru pereţi şi tavane precum şi cele pentru mobilă.
Conform Indexului UE, concentraţia de formaldehidă nu ar trebui să depăşească maximum 1μg/mᶟ în spaţiile pentru copii, pe de o parte pentru că sistemul lor respirator este mult mai vulnerabil decât al adulţilor, pe de altă parte pentru că emisiile de formaldehidă sunte lente (până la 2 ani!), deci expunerea copiilor este pe termen lung.
O altă statistică, la fel de alarmantă, indică faptul că la nivel european sunt circa 100.000 de copii din mediul şcolar diagnosticaţi cu astm. Tocmai de aceea, Institutul pentru Sănătatea şi Protecţia Consumatorilor din cadrul Comisiei Europene a finanţat un studiu, la care a participat şi România, intitulat “SINPHONIE – Poluarea interioară în şcoli şi starea de sănătate” şi a elaborat un “Ghid pentru un mediu sănătos în şcolile europene” care recomandă limitarea surselor de formaldehidă şi Compuşi Organici Volatili.
