Generalul Mihai Caraman a murit la vârsta de 95 de ani. În ultimele sale zile, a fost internat la secția de Terapie Intensivă a Spitalului Floreasca din Capitală.
Acţiunea „reţelei Caraman” se înscrie în rândul marilor afaceri de spionaj ale Războiului Rece, contribuind în mod incontestabil la menţinerea echilibrului între cele două blocuri politico-militare (NATO şi Pactul de la Varşovia), la destindere şi sporirea încrederii, potrivit istoricului Florian Banu, autorul unei cărți despre legendarul spion, într-un interviu în Historia.
Mihai Caraman le-a făcut autorului despre modul cum a făurit şi coordonat reţeaua, care a spart informativ NATO.
POtrivit istoricului, informaţiile obţinute din interiorul N.A.T.O. și transmise sovieticilor au contribuit la prevenirea oricărei confruntări între armatele Pactului de la Varşovia şi cele ale Alianței nord-atlantice. .
După arestarea ultimului agent al reţelei Caraman, în august 1969, un memorandum intern de evaluare a impactului acestei acţiuni sublinia faptul că, în istoria de 20 de ani (în 1969) a Alianţei nord-atlantice, „aceasta este probabil cea mai gravă breşă de securitate care a fost detectată la NATO”.
Cu cei 12 agenţi de care dispunea Mihai Caraman la Paris, a penetrat atât Organizaţia Atlanticului de Nord, cât și ministerele franceze de Externe şi de Finanţe, Poliţia, Banca Mondială și Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică.
Cea mai cunoscută biografie a sa, "Mihai Caraman, Un spion român în Războiul Rece", a fost scrisă de istoricul Florian Banu.