La sfârşitul lui iunie 1941, mai precis în perioada 27-29 iunie 1941, la Iaşi se consuma una dintre cele mai negre pagini din istoria modernă a României. Evenimentul tragic, pe care toţi îl cunoaştem azi drept Pogromul de la Iaşi, avea să îndolieze comunitatea evreiască. În aceste zile, când se împlinesc 75 de ani de la întâmplările de la Iaşi, preşedintele României, Klaus Iohannis, i-a decorat pe trei dintre supravieţuitori.
Pe unul dintre supravieţuitorii „trenurilor morţii” l-am prins la telefon pe când se afla în autocarul ce îl ducea spre Iaşi, acolo unde timp de două zile vor avea loc mai multe manifestări legate de împlinirea a 75 de ani de la Pogromul de la Iaşi. „Va fi un program foarte dens în aceste două zile. În prima zi se vor vizita cimitirele din Iaşi. Din cei 2.000 de evrei care s-au aflat în trenul Iaşi-Podul Iloaiei au supravieţuit 800. La Podul Iloaiei sunt îngropaţi în gropi comune 1.200 de evrei. Apoi se va merge la Târgu Frumos, unde au mai fost îngropaţi o parte. Tot în prima zi va avea loc şi ceremonia în cadrul căreia vom fi decoraţi de un reprezentant al preşedinţiei. A doua zi va avea loc o masă rotundă, după care se vor vizita expoziţii realizate de tineri pictori care şi-au ales ca subiect aspecte ale Holocaustului din România. Vor mai fi şi alte manifestări legate de comemorarea celor 75 de ani de la Pogromul de la Iaşi”, a declarat, pentru „ring”, Iancu Ţucărman.
L-am întrebat pe dl Iancu Ţucărman dacă va avea o strângere de inimă când va revedea acele locuri şi se va gândi la cei care şi-au pierdut viaţa. „Da, sigur. O obsesie pe care o am este legată de următoarea întrebare: de ce eu şi nu alţii? Dar fiecare îşi are soarta lui. Eu îi mulţumesc lui Dumnezeu că am ajuns la cea de-a 75-a comemorare a Pogromului de la Iaşi. Pentru mine, a fost un miracol că am trăit. Am fost înghesuiţi 137 de evrei într-un vagon în care, în mod normal, puteau fi urcate 40-45 de persoane. Din 137, am supravieţuit doar opt. Este foarte interesant că, în ziua de azi, de la conducerea ţării, preşedinţie, guvern, pornesc legi care apără etniile prin măsuri pozitive şi bune, care pornesc de sus în jos, care se află la polul opus faţă de ce s-a întâmplat în perioada antonesciană. Este o atitudine de toată lauda, normală pentru democraţie”, ne-a spus Iancu Ţucărman.