În SUA se spune că în viaţă nu poţi scăpa de două lucruri: moartea şi Fiscul. În România însă, Fiscul pare mai degrabă o boală de primăvară, care, cu sau fără pastile (a se citi „şpagă”), trece singură în câteva săptămâni. Se scapă de amendă fie la judecătorie, depunând contestaţie, fie la „tribunalul străzii”, depunând cu generozitate bani în mâinile aproape întotdeauna întinse ale inspectorilor. De aceea, Fiscul a vrut, şi a obţinut, puteri sporite în lupta cu “terorismul fiscal”. Agenţii Gărzii Financiare pot, printre altele, să legitimeze persoanele prezente la locul controlului şi pot participa la percheziţii, fie că e vorba de baruri sau de locuinţe private. Scopul este, evident, combaterea evaziunii fiscale, care în vremuri de creştere economică record a fost trecută cu vederea, parţial sau de tot.