Curtea de Apel a motivat decizia prin existenţa unui proces verbal în care scria că obiectele respective s-au găsit în reşedinţa lui Ceauşescu de la Snagov. În sentinţă scrie însă şi că oricine poate face dovada moştenirii obiectelor poate să le revendic.
Prin urmare, în lipsa unui act care să-i dovedească posesia acestor obiecte de artă, Valentin Ceauşescu a devenit deţinătorul lor. Decizia Curţii nu răspunde însă tuturor cerinţelor lui Valentin. El revendicase 42 de tablouri, dar nu a primit decât 15. În prezent, acestea sunt depozitate la Muzeul Naţional De Artă al României. Din decembrie şi până acum, posesorul nu a venit să le ridice.
Printre obiectele de artă dobândite de Valentin Ceauşescu sunt două gravuri de Goya, tablouri de Toniza, Pătraşcu sau Palady, dar şi piese de porţelan sau argint. Nimeni nu are voie să le vadă fără acordul expres al lui Valentin Ceauşescu.
Tablourile din patrimoniu moştenite de Valentin Ceauşescu sunt:
Gheorghe Petraşcu - "Natură statică: Flori", "Interior cu
femeie", "Natură statică: Urcior cu pere" şi "Peisaj: Casă ţărănească";
Theodor Pallady – "Natură statică: Fructieră cu
lamâie şi portocale", "Femeie în rochie oranj, citind", "Catedrala Notre Dame din Paris" şi "Peisaj: Port în Franţa";
Nicolae Tonitza – "Portret: Cap de copil cu bonetă (Nelu)" şi
"Peisaj de iarnă";
Nicolae Dărăscu – "Natură statică: Mere, vas de aramă oriental";
Max Arnold – „Peisaj portuar”;
Dumitru Ghiaţă – „Peisaj”;
Alexandru Ciucurencu – „Peisaj”;
Ion Popescu-Negreni – „Peisaj”.
