Procesul de votare în toate cele 294 de secţii organizate de MAE în afara graniţelor României s-a încheiat luni dimineaţă, la ora 7.00, odată cu închiderea urnelor de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.
Votul în străinătate s-a desfăşurat, în total, pe durata a 35 de ore, în 294 de secţii de vot, organizate în 92 de ţări pe întreg globul pământesc. Raportat la fusul orar din România, procesul electoral din străinătate a început sâmbătă seară, la ora 20.00, în Noua Zeelandă şi s-a încheiat luni, 23 noiembrie, pe coasta de vest a SUA. Secţiile de vot de la Los Angeles, Seattle, San Francisco, Orange County, Las Vegas şi Portland au fost ultimele care s-au închis - la ora 7.00, ora României (ora 21.00, ora locală). Se estimează că pe teritoriul Statelor Unite trăiesc în jur de un milion de români.
Românii din străinătate s-au prezentat la vot într-un număr-record, depăşind pragul de 75.000, stabilit în 2007 la referendumul pentru demiterea preşedintelui. Astfel, până la ora 22.00, ora României, când deja secţii de votare precum cele din R. Moldova, Spania sau Italia fuseseră închise, votaseră în jur de 88.500 de români, dintre care aproape jumătate în Spania şi Italia. În Italia au votat 24.500 de persoane, în Spania peste 20.000, în R. Moldova 8.700, în Belgia 2.600, iar în Austria în jur de 1.300.
De altfel, MAE a estimat că în străinătate interesul pentru scrutinul prezidenţial va fi mult mai mare ca la alegerile anterioare şi se aştepta ca un număr mai mare de votanţi decât la scrutinele anterioare să se prezinte la vot. \"Tendinţa pe care am evaluat-o noi este că prezenţa va fi mai ridicată, iar interesul pentru vot este mult mai mare ca în anii trecuţi, inclusiv datorită schimbării structurii comunităţii româneşti din străinătate. Dacă ar fi să comparăm cu 2004, când a avut loc ultimul scrutin prezidenţial, numărul românilor a crescut foarte mult. Există, astfel, şi nişte factori obiectivi care pot stimula interesul pentru acest scrutin şi noi nu am făcut decât să ţinem cont de această tendinţă\", a declarat vineri Oana Marinescu, şefa Direcţiei de Comunicare a MAE.
Primul cetăţean român a votat la Auckland, în Noua Zeelandă, la secţia de vot nr. 289, la ora 20.10, ora României (ora 7.10, ora locală). Este vorba despre Adina Giurgiu, în vârstă de 40 de ani. Ea este profesoară de chimie şi deţine funcţia de preşedinte al Asociaţiei românilor din Auckland \"Doina\".
Potrivit informaţiilor obţinute de la românii de peste hotare, se pare că în mai multe oraşe din Europa s-au format pe parcursul lungul zilei de vot, mai ales spre seară, cozi destul de lungi în faţa secţiilor de votare. În acest sens, secţiile de vot de la Roma, Torino, Chişinău, Paris şi Cernăuţi au cerut duminică seară prelungirea programului de vot, dar Biroul Electoral Central nu a aprobat nicio astfel de cerere. Totuşi, la niciuna dintre secţiile de votare atmosfera nu a devenit tensionată şi, în general, cetăţenii români care se aflau în incinta secţiilor de votare au putut să voteze chiar dacă trecuse de ora 21.00, ora locală legală conform căreia procesul electoral trebuia să se încheie.
Nu au fost în registrate neregului deosebite pe parcursul desfăşurării votului în străinătate. Totuşi, reprezentanţi ai PNL şi PSD au semnalat o câteva nereguli. De exemplu, la Bologna au existat, potrivit acestora, suspiciuni că mai mulţi votanţi ar fi fost transportaţi cu microbuzele pentru a vota, urmând să fie duşi şi la altă secţie pentru a-şi mai exercita o dată votul. De asemenea, ca urmare a unei sesizări provenind de la secţia de votare de la Ungheni (R. Moldova), Biroul Electoral pentru străinătate a decis ca orice buletin de vot care este ştampilat cu orice alt tuş decât cel care are culoarea oficială să fie anulat.
Dintre cele 294 de secţii de vot din străinătate, 28 au fost organizate în SUA, patru în Canada, 55 se află în Italia, 38 în Spania şi 13 în R. Moldova.
Ministerul de Externe a trimis 600.000 buletine de vot pentru secţiile de vot din străinătate pentru alegerile prezidenţiale şi câte 600.000 de buletine de vot pentru fiecare dintre cele două întrebări ale referendumului naţional (un buletin pentru fiecare întrebare), în total 1.800.000 de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale şi referendum. Cele mai multe buletine de vot au fost trimise în Italia, anume 167.600, urmând Spania cu 155.200, Republica Moldova cu 52.000 şi SUA cu 44.076.
