Ceea ce este și mai interesant la acest vierme este că atunci când rămâne fără apă, Antarctica fiind considerat un deșert cu doar 200 mm de precipitații pe an, se usucă și intră într-un fel de somn criogenic până când apariția apei îl readuce la viață. Identificarea genelor care sunt responsabile pentru sistemul de producere al antigelului pot fi foarte folositoare, gene similare găsite la alte specii din Antarctica fiind folosite în prezent pentru realizarea de recolte rezistente la îngheț.
„Am fost foarte surprins, gena antigelului nu seamănă cu nimic din ceea ce se găseşte la alte nematode”, a declarat Bishwo Adhikari. Când apa din interiorul unui organism viu îngheaţă, mici cristale de gheaţă perforează pereţii celulelor, ucigându-le. „Se pare că viermele acesta creează o proteină care previne gheaţă să creeze cristale ascuţite, aşa că nu perforează nimic”, a mai declarat cercetătorul.
Răspunsul genetic unic la modificările de mediu al acestui nematod indică că va deveni o specie foarte răspândită, odată cu încălzirea globală, în timp ce al specii îţi vor diminua substanţial numărul.