Folosind radarul şi senzori de gravitaţie, experţii au realizat prima hartă detaliată a munţilor subglaciari Gamburtsev. Ei se aşteptau să găsească un platou fin, însă au dat peste o zonă cu vârfuri la fel de înalte ca Mont Blanc din Alpi.
"Cel mai surprinzător a fost nu doar că muntele acesta este de dimensiunea Alpilor, ci că seamănă incredibil de mult cu Alpii europeni, cu vârfuri înalte şi văi", a declarat Fausto Ferraccioli, un geofizician de la British Antarctic Survey, care a luat parte la cercetare.
El a declarat că munţii nu ar fi fost prea înalţi dacă calota glaciară s-ar fi format încet. Dar prezenţa culmilor crestate înseamnă că gheaţa s-a format foarte rapid, îngropând patru kilometri sub gheaţă.
Ferraccioli a spus că hărţile sunt prima pagină a unei noi cărţi despre înţelegerea comportamentului calotelor glaciare, care ar putea prezice cum ar reacţiona gheaţa la încălzirea globală.
Antarctica este îngheţată de peste 35 de milioane de ani, şi conţine suficiente gheţuri pentru a creşte nivelul apelor din lume cu aproximativ 57 de metri dacă s-ar topi integral. Aşa că, doar o topire parţială ar afecta coastele de pe întreg globul.
Departamentul ONU asupra schimbărilor climatice spune că gazele cu efect de seră, emise în principal de arderea combustibililor fosili, vor aduce mai multe valuri de căldură, inundaţii şi secete, şi vor creşte nivelul mărilor.
Echipa de experţi din Australia, Marea Britanie, Canada, China, Germania, Japonia şi SuA a mai descoperit şi apă sub gheţuri.
"Temperaturile din bazele noastre erau în jur de -30 de grade Celsius, însă la trei kilometri sub noi, sub calotele glaciare, am văzut apă lichidă", a declarat Robin Bell, de la Lamont-Doherty Earth Observatory, Columbia University.
În ultimii ani au fost descoperite în Antarctica foarte multe lacuri subglaciare.
Geologii spun că lanţurile muntoase precum Alpii sau Himalaya se formează în urma coliziunilor dintre continente. Ultima oară când Antarctica a fost expusă unor asemenea forţe a fost acum 500 de milioane de ani.
"Misterul de aici este că Alpii au 50-60 de milioane de de ani, în timp ce aici avem un lanţ muntos care ar putea avea 500 de milioane de ani", a subliniat Ferraccioli.
Ultimii munţi neexploraţi din lume, îngropaţi sub gheţurile Antarcticii, au fost trecuţi pe hartă
