Fondul este destinat exclusiv membrelor UE din afara Zonei euro, adică ţărilor est-europene intrate de curând, dar şi Marii Britanii, Suediei sau Danemarcei. Banii provin din bonduri emise de Comisia Europeană, iar fondul a fost deja dublat de la declanşarea crizei, pentru a putea ajuta economiile estice afectate.
"Comisia şi Consiliul ar trebui să examineze rapid posibilitatea de a ridica plafonul fondului pentru asistenţă a ţărilor cu probleme la balanţa de plăţi", se arată în cel mai recent proiect pentru summitul european ce începe joi.
Documentul mai arată că atât Comisia, cât şi Consiliul miniştrilor de finanţe UE ar trebui să fie pregătite să acţioneze în strânsă cooperare cu instituţiile financiare internaţionale, pentru a ajuta ţările europene să îşi păstreze stabilitatea economică.
Suplimentarea fondului ar ajuta la calmarea temerilor Austriei şi unor bănci occidentale legate de stabilitatea financiară a estului Europei, unde monedele locale s-au depreciat semnificativ în unele cazuri.
Ungaria şi Letonia au primit deja 6,5 miliarde euro, respectiv 3,1 miliarde euro din acest fond, în cadrul unor pachete de finanţare multilaterală sprjinite de Fondul Monetar Internaţional (FMI). La rândul său, România negociază primirea unor bani din acelaşi fond, deşi sumele de care are nevoie nu sunt clare pentru moment
Proiectul de document pentru summit intervine la doar câteva zile după ce oficialii europeni au minimalizat necesitatea de a suplimenta fondul de asistenţă pentru ţările din afara Zonei euro.
"Încă mai avem resurse care nu au fost folosite în cazul Ungariei şi Letoniei", declara luni comisarul pentru afaceri monetare şi economice, Joaquin Almunia. "Pentru moment, avem mai mult decât suficiente resurse pentru a asigura alte intervenţii europene, în cazul României. Nu cred că va fi nevoie să modificăm limitele actuale, chiar dacă vom primi noi cereri de asistenţa din partea altor ţări", a spus el.
