"Actul normativ trimis spre promulgare aprobă Ordonanţa de Urgenţă prin
care s-a dispus plata, începând cu 31 martie 2009, a sumelor prevăzute
prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de
natură salarială personalului din sistemul justiţiei, devenite
executorii până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de
urgenţă. (...) În contextul actual al crizei economico-financiare,
având în vedere impactul semnificativ asupra bugetului de stat pe anul
2009 pe care îl implică executarea hotărârilor judecătoreşti prin care
s-au stabilit drepturi de natură salarială în favoarea personalului din
sistemul justiţiei, suspendarea plăţii respectivelor sume încă o
perioadă de timp apare ca o soluţie justificată şi oportună", se arată
în cererea de reexaminare. În solicitarea preşedintelui se precizează
că sumele prevăzute în hotărârile judecătoreşti care intră sub
incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008, nu fac
obiectul OUG 225/2008.
Plenul Senatului a respins în
luna martie OUG prin care se stipula ca, începând cu 31 martie 2009, să
se plătească magistraţilor sumele prevăzute prin hotărâri
judecătoreşti, devenite executorii. Senatorii au considerat că plata
acestor drepturi salariale personalului din sistemul justiţiei
presupune un efort prea mare pentru bugetul de stat. În mai însă,
Camera Deputaţilor, decizională pe această lege, a decis să adopte
ordonanţa respinsă de colegii lor senatori.
Pe de altă parte, la începutul lunii mai, preşedintele Traian Băsescu a
decis să sesizeze CCR faţă de asumarea puterii judecătoreşti a unor
prerogative ce aparţin Executivului şi Legislativului, precizând că
magistraţii au câştigat numeroase procese privind acordarea de sporuri
salariale, în baza unei legi care a fost abrogată în 2000.
Şeful statului a spus, întrebat de ce a luat atât de târziu măsura
sesizării Curţii Constituţionale în legătură cu sporurile pe care
magistraţii le-au câştigat în instanţă pe baza unei legi abrogate, că
nu Preşedinţia era lezată, ci Guvernul şi Parlamentul, care nu au făcut
niciun demers pentru a corecta această stare de fapt.
"După cum vedeţi, nici acum puterile afectate, Guvernul şi Parlamentul,
nu au făcut o sesizare, nu era instituţia prezidenţială cea lezată, cea
a cărei atribuţiuni se încălcau, ci cele două structuri, puterea
legislativă şi Guvernul. Acum am considerat că nu se mai poate aşa,
pentru că puterea judecătorească a mers în altă direcţie care chiar
arată- e greu să spui - lipsă de responsabilitate, dar pierderea
controlului puterii de către ea însăşi", a explicat preşedintele.
Băsescu a arătat că instanţele au început să extindă acordarea de
sporuri prin procese cu statul şi la alte categorii decât cea a
magistraţilor. Şeful statului a dat exemplul membrilor Curţii de
Conturi, cărora justiţia le-a dat câştig de cauză când aceştia au cerut
sporuri de 75% din salariu, aşa cum au funcţionarii care lucrează cu
fonduri europene pe care îi controlează.
Totuşi, preşedintele a spus că este un lucru care i se pare mai grav
decât acordarea de sporuri pe baza unor prevederi legislative abrogate,
şi anume asumarea, de către Înalta Curte, a atribuţiilor Curţii
Constituţionale. "Problema este că ÎCCJ şi-a luat un drept pe care nu-l
are şi spune explicit, într-una din hotărârile sale, şi anume i-a luat
dreptul, prin interpretare,(..) de a face ce face CCR, să intrepreteze
constituţionalitatea. Ori, după părerea mea, acesta este un abuz mai
grav decât acordarea de sporuri pe o lege abrogată", a subliniat
Băsescu.
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că a sesizat Curtea
Constituţională pentru că nu consideră că este normal ca puterea
judecătorească "să încerce să-şi atribuie o prerogativă pe care nu o
are prin Constituţie, aceea de a gestiona o parte din bugetul
statului".
Săptămâna trecută, Curtea Constituţională i-a dat câştig de cauză
preşedintelui. Potrivit Curţii Constituţionale, Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie nu poate să instituie, să modifice sau să abroge norme
juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de
constituţionalitate al acestora.