Postul moldovean de televiziune EuTV, controlat de liderul creştin-democraţilor Iurie Roşca, a difuzat imagini din arhiva Ministerului de Interne, în care cei doi tineri – Ion Galaţchii, de 17 ani şi Dragoş Musteaţă, de 19 ani – depun mărturii, spunând că iniţiativa de a arbora drapelele UE şi ale României le-a aparţinut şi că nu au fost forţaţi de poliţie şi de reprezentanţii Serviciului pază de stat.
"Am urcat să arborăm steagurile, pentru a linişti mulţimea şi pentru a-i demonstra că aceste clădiri sunt ca şi cucerite şi că acesta nu este un obiect de distrus şi trebuie să se oprească. Am negociat şi am urcat cu doi reprezentanţi ai poliţiei şi am instalat steagul. Gând am coborât, am observat că mulţimea se mutase la Parlament. Noi, crezând că o să ajute ceea ce am făcut la Preşedinţie, am încercat să facem şi la Parlament tot aşa. La Parlament însă a fost mai greu să intrăm – am fost şi udaţi... Totuşi am intrat şi tot aşa am negociat cu poliţia ce am putea face ca să oprim masele de la distrugere", a declarat Ion Galaţchii.
Dragoş Musteaţă a declarat că iniţiativa de arborare a drapelului a venit "de la unul dintre protestatari”. "Eu am preluat ideea şi mi-am dat seama că acest gest ar putea să liniştească masele. Odată ce ai pus drapelul pe Preşedinţie, oamenii înţeleg că clădirea este a noastră şi nu mai are rost să se ajungă la vărsări de sânge”, a spus Dragoş Musteaţă.
Cei doi tineri au afirmat că presa şi liderii partidelor de opoziţie au interpretat greşit evenimentele, când au spus că steagurile României şi UE au fost arborate pe Preşedinţie şi Parlament cu complicitatea forţelor de ordine.
Într-una dintre pozele de la evenimentele din 7 aprilie, când au fost devastate Preşedinţia şi Parlamentul, lângă cei doi tineri care arborează steagurile pe sediul Legislativului se vede şi un poliţist.
Celor doi tineri - Ion Galaţchii, de 17 ani şi Dragoş Musteaţă, de 19 ani – li s-au intentat dosare penale cu acuzaţia de participarea la tentativă de lovitură de stat.
Prezenţa drapelelor României pe sediul Preşedinţiei a fost unul din argumentele puterii comuniste de la Chişinău, care a acuzat România că a fost în spatele a ceea ce autorităţile moldovene numesc "tentativă de lovitură de stat”. Acuzaţiile au fost urmate de represiuni şi arestări în rândul jurnaliştilor români care lucrau temporar sau permanent la Chişinău, precum şi de suspendarea transmisiei unor posturi TV româneşti.
