Potrivit lui Oprescu, în
prezent se lucrează la consolidarea altor patru clădiri şi vor urma
alte 13. La rând vor fi, apoi, alte 12 imobile încadrate în clasa I de
risc seismisc, pentru care se lucrează la proiectele de consolidare.
"Rămân 318 imobile încadrate în clasa I de risc seismic, iar
preocuparea mea este să grăbesc procedurile de consolidare. Mulţi
locatari rămân cu impresia că, dacă intrăm să consolidăm, în calitate
de proprietari, ei vor rămâne fără locuinţe. În ultimii doi ani, s-au
trimis notificări tuturor asociaţiilor de proprietari, însă s-au
întâmpinat dificultăţi din partea acestora", a precizat Oprescu.
Edilul-şef a mai spus că municipalitatea a făcut publică o listă cu
1.900 de imobile din Bucureşti care au fost expertizate în intervalul
1991-1996 şi pentru care se cere reîncadarea lor în clasele de risc,
pentru a se cunoaşte cazurile ce necesită, de asemenea, lucrări de
intervenţie.
Potrivit bilanţului municipalităţii pe 2008, suma de 6,4 milioane lei,
provenită de la Ministerul Dezvoltătii şi destinată consolidării
locuinţelor, nu a fost folosită în întregime anul trecut, edilii
cheltuind din ea doar 4,7 milioane lei. "Nu am avut acordul
asociaţiilor de proprietari, pentru a putea începe consolidările. De
asemenea, se obţin greu avizele de la primăriile de sector şi de la
Ministerul Culturii, iar constructorii nu se înghesuie să participe la
licitaţii", a precizat Oprescu.
Potrivit lui Dan Lungu, director general al Institutului Naţional al
Monumentelor Istorice şi profesor la Universitatea Tehnică de
Construcţii, clădirile cu cel mai mare risc seismic sunt cele din beton
armat construite înaintea celui de-al doilea Război Mondial, în zona
centrală a Capitalei. "La un cutremur cu o magnitudine comparabilă cu a
celui din 1977, nu există prea multe speranţe pentru aceste clădiri.
Riscul cel mai mare din punct de vedere al pierderii de vieţi omeneşti
este la acest tip de clădiri. Bucureştiul este recunoscut ca fiind
capitala cu cel mai mare risc seismic din Europa. Cu cât clădirile sunt
mai vechi, mai înalte şi au spaţii publice mai largi la parter, cu atât
vor fi mai avariate în cazul unui cutremur", a declarat, în martie,
pentru NewsIn, Dan Lungu.
Citeşte şi Sorin Oprescu: Numărul victimelor ar putea ajunge la 500.000, în urma unui seism, în Bucureşti
