"Rămâne de văzut care va fi plafonul nivelul contribuţiilor, vom face
calculele zilele acestea. Sindicatele au propus plafonarea la cinci
salarii medii pe economie. Nu ştiu sigur dacă va fi acest plafon, însă
în mod sigur va fi un plafon", a afirmat Şeitan.
"În ceea ce îi
priveşte pe avocaţi, aceştia au un sistem de pensii bazat pe
contribuţii proprii, nefinanţat de stat. Îşi vor păstra sistemul lor şi
vor plăti şi aici (la sistemul public de pensii, n.r.) o contribuţie
mică. Vorbim de un sistem unitar, iar unul dintre pricipiile de bază
ale acestei legi se cheamă obligativitate", a explicat el.
"Cea de-a doua categorie o reprezintă cultul romano-catolic. Toate
cultele din România au fost introduse în timp în sistemul public",
a completat secretarul de stat.
Mihai Şeitan a declarat
că îngheţarea pensiilor speciale ar fi creat o mai mare
discriminare în rândul pensionarilor decât scăderea pensiilor mari, în
urma recalculării acestora.
"Aceste persoane nu
şi-au obţinut pensia pe baza contribuţiilor, ci pe baza unor legi
discriminatorii care au fost date pentru că s-a considerat că sunt
nişte categorii mai importante. Faci asta atât timp cât ai resurse,
însă când statul nu mai are această posibilitate, îţi păstrezi pensia,
însă valoarea acesteia va fi mai mică", a răspuns Şeitan.
Un alt secretar de stat din Ministerul Muncii, Valentin Mocanu, a
precizat că "persoanele îşi păstrează dreptul de proprietate pe
contribuţia plătită" şi că "se iau în calcul numai sumele plătite de la
bugetul de stat" la recalcularea pensiilor.
Potrivit lui Şeitan, sindicatele au propus introducerea
unor prevederi în Legea unitară a pensiilor care urmăresc creşterea
numărului de contribuabili la sistemul public de pensii şi unele măsuri
în ce priveşte plata pensiilor pentru bolile profesionale.
Vicepreşedintele Cartel Alfa, Petru Dandea, a anunţat la finalul
discuţiilor de la Ministerul Muncii pe noua lege a pensiilor că toate
confederaţiile sindicale au propus ca vârsta de pensionare pentru
bărbaţi şi femei să fie egalizată la 64 de ani, comparativ cu 65 de ani
în proiectul actual, şi să fie menţinută raportarea punctului de
pensie la salariul mediu pe economie.
"Am propus, de asemenea, ca acele condiţii care există la pensionare
anticipată să fie ameliorate, pentru că la ora actuală pentru pensionare
anticipată este necesar un stadiu suplimentar de 10 ani, ceea ce
practic înseamnă 45 de ani de muncă, ceea ce nouă ni se pare mult prea
mult", a spus Dandea.
"Credem că valoarea punctului de pensie de 45% trebuie menţinută,
raportată la salariul mediu brut. În felul acesta, acele discrepanţe
între nivelurile de pensii pentru persoane cu un istoric profesional
aproape similar, care apăreau în anii '90, vor redeveni posibile cu
formula asta de indexare dublă, inflaţie - salariu real. Noi credem că
soluţia cea mai bună este rămânerea pe valoarea punctului de 45% din
salariul mediu brut", a apreciat liderul sindical.
El a adăugat că s-a propus, totodată, includerea în sistemul public de
pensii a profesiilor liberale, pentru a creşte numărul de contribuabili
la sistem.
Legea unitară a pensiilor "este bună în proporţie de 70-80%, iar dacă
ea va deveni lege, nu va suferi un proces de amendare atât de frecvent
ca fosta lege 19 a sistemului public de pensii", a mai afirmat Dandea.
În schimb, preşedintele BNS, Dumitru Costin, a anunţat că a solicitat
creşterea plafonului pentru plata contribuţiilor la cinci salarii medii
pe economie, inroducerea unor măsuri pentru stimularea angajării
persoanelor de peste 45 de ani şi sancţiuni mai mari pentru cei care
ies fraudulos la pensie.
"Din acest motiv, am cerut ca odată cu lansarea acestei noi legi să se
întărească legislaţia naţională privitoare la discriminările în piaţa
muncii legată de criterii de vârstă, dar şi pe criterii de sex şi, în
egală măsură, măsuri de stimulare a persoanelor peste 45 de ani, pentru
că vor deveni o categorie problemă în piaţa muncii, câtă vreme
comportamentul angjatorilor nu este unul corect", a completat el.
