Acum un an, când Elena Băsescu a fost aleasă Secretar General al OTPDL, i-am adresat, prin intermediul contraeditorialului din Academia Caţavencu, scrisoarea deschisă de mai jos. Cu oarecare tandreţe, cu înţelegere faţă de fiinţa fragilă şi dezorientată intelectual care îmi părea pe atunci că este. Între timp, a depăşit cu mult limitele răsfăţului, iar fata sărăcuţă cu duhul, care spunea prostioare într-o limbă română de clasa a II-a, s-a transformat într-o gagică de-a dreptul impertinentă. Într-o domnişoară Goe, care s-a plictisit de jucăriile politice din România şi se dă cu fundul de pământ că vrea unele europene. Uite, dragă Elena (poate găseşti pe cineva să-ţi citească), ce drăguţă eram cu tine, acum un an, şi cum te învăţam de bine. Acum, ţi-aş spune doar atât: Lasă-ne, nene! Găseşte-ţi o pasiune care să nu facă de cacao o ţară-ntreagă şi lasă-ne! Uite, de exemplu, ai putea să te măriţi cu unul cu bani!