Ghişe a afirmat că va face demersuri pentru a relua această iniţiativă, motivând importanţa unei astfel de legi. "O să reiau această iniţiativă legislativă în care o să introduc şi criteriile care stabilesc teme pozitive şi cele negative, pentru că miza este mult mai mare decât ne imaginăm. Există studii care demonstrează caracterul nociv al bombardamentului cu ştiri negative", a declarat senatorul Ioan Ghişe.
Totodată, acesta a mai afirmat că decizia CCR, care a declarat în iunie 2008 legea ca fiind neconstituţională, se bazează pe argumente contradictorii.
Senatorii jurişti au votat raportul de constatare a neconstituţionalităţii asupra "Legii ştirilor pozitive", cu 7 voturi pentru şi o abţinere, a senatorului PNL Ioan Ghişe, cel care alături de peremistul Gheorghe Funar a fost iniţiatorul acestui act normativ.
Preşedintele comisiei, pesedistul Toni Greblă, a motivat decizia spunând că legea ar introduce "o formă de cenzură, care ar fi la mâna unei instituţii ai cărei membri sunt numiţi politic". Ghişe l-a contrat pe acesta susţinând că "nu este vorba despre cenzură, pentru că selecţia temelor ar fi făcut-o producătorul de ştiri".
Camera Deputaţilor a adoptat, pe 8 octombrie 2008, în unanimitate, raportul de respingerea a actului normativ iniţiat de senatorul PRM Gheorghe Funar şi deputatul PNL Ioan Ghişe, care propuneau modificarea Legii audiovizualului în sensul difuzării, în cadrul programelor de ştiri, a ştirilor "negative" şi "pozitive" în pondere egală.
Legea, respinsă şi în luna aprilie a anului 2008 de deputaţi, a ajuns din nou pe ordinea de zi a Camerei după ce a fost adoptată de Senat, ca for decizional, iar ulterior CCR a decis că prevederile sunt neconstituţionale, deoarece partajarea ştirilor în "pozitive" şi "negative" poate duce la "manipularea populaţiei prin selectarea subiectivă a informaţiilor sau prin neinformare.
"Această partajare a ştirilor, lipsită de orice criterii, poate pune în dificultate pe cei chemaţi să asigure selectarea şi redarea ştirilor şi, totodată, este de natură să introducă subiectivismul în informarea opiniei publice", au motivat magistraţii Curţii, pe 9 iunie.
