Austria a încercat luni, fără succes, să introducă pe agenda
consiliului miniştrilor de finanţe planul de salvare a băncilor din
Europa de Est, inclusiv din ţări precum România şi Ucraina, transmite
corespondentul NewsIn la Bruxelles.
Planul
a fost însă "greşit", pentru că nu a încercat şi atragerea băncilor
naţionale din ţările vizate, părând astfel destinat doar băncilor cu
capital austriac, a declarat Swoboda, vicepreşedinte al grupului
socialist din Parlamentul European (PSE).
Europarlamentarul austriac consideră că "problema este că unele ţări
nu-şi dau seama că situaţia e disperată. Avem o problemă în România, de
exemplu, unde lucrurile sunt văzute altfel decât sunt. Situaţia este
mult mai gravă decât li se pare", spune Swoboda.
Referitor la situaţia deficitului bugetar, care a sărit de la 2,5% din
PIB în 2007 la 5,2% în 2008, Swoboda a remarcat că "deseori înainte de
alegeri se cheltuie mulţi bani, după care apar probleme în a corecta
situaţia".
"Mulţi dintre noi am fost critici cu privire la aceste constrângeri
bugetare (limita de 3% din PIB impusă de UE - n.r.) Dar dacă ne uităm
acum, nu opinia publică sau UE impun ţărilor constrângeri, ci piaţa.
Unele ţări nu mai primesc bani deloc. Ungaria, la un moment dat, putea
oferi orice dobânzi, pur şi simplu nu reuşea să obţină nici un
împrumut. Iar acum, multe ţări sunt în situaţia în care trebuie să
plătească foarte mult pentru a obţine un credit", a conchis Swoboda.
Ministrul austriac de finanţe, Josef Proell, va veni joi în România, în
cadrul unui turneu pe care îl efectuează în ţările Europei de Est, ca
să solicite sprijin pentru planul de salvare a băncilor din regiune.
Miercuri, oficialul austriac urma să aibă întâlniri cu miniştrii de
finanţe din Croaţia şi Ucraina, iar joi cu omologul său român şi cu cel
bulgar. În toate cele patru state, băncile austriece sunt printre cele
mai mari de pe piaţă.
"Criza economică a accelerat evoluţiile regionale, mai ales pe pieţele
valutare. Deprecierile monedelor au lovit, deocamdată, fiecare stat în
parte, dar ar putea duce la un efect de domino ce poate atinge şi
vestul Europei", a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului
austriac de Finanţe, Daniel Kapp.
Iniţiativa austriacă solicita UE, ţărilor de provenienţă ale băncilor
şi statelor emergente să furnizeze fonduri suplimentare, ca să evite o
posibilă criză bancară.
Cancelarul austriac Werner Faymann nu a întâmpinat însă un mare
entuziasm săptămâna trecută, când a discutat planul cu omologul său
german Angela Merkel, care a spus că nu este nevoie de finanţare
suplimentară. Planul nu a fost primit cu entuziasm nici de către
premierul ceh Mirek Topolanek, care deţine preşedinţia semestrială a UE.
Germania, deşi are ea însăşi mai multe bănci cu expunere în Europa de
Est, nu este atât de afectată precum Austria. În plus, ca prim
contribuitor net la bugetul UE, Berlinul priveşte cu reticenţă orice
iniţiative care implică finanţare europeană.
Lipsa sprijinului Cehiei în această situaţie poate fi explicată prin
situaţia relativ stabilă a economiei cehe şi a sectorului său bancar,
precum şi prin poziţia de mediator pe care trebuie să o aibă orice
preşedinţie UE, ţinând cont de ţările cu cea mai mare greutate în
consiliul de miniştri, precum Germania, Franţa sau Marea Britanie.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a spus, de asemenea, în cursul
săptămânii trecute, că România nu îşi poate permite să sprijine
subsidiare ale unor bănci străine, iar proprietarii occidentali ai
băncilor şi Uniunea Europeană ar trebui să furnizeze fondurile necesare
pentru acest lucru.
Cele mai mari bănci evaluate după activele de pe pieţele europene
emergente sunt grupul italian UniCredit, Raiffeisen International şi
Erste Group, ambele din Austria, grupul francez Societe Generale
(SocGen) şi cel belgian KBC.
Grupul Erste a anunţat marţi că a decis să aloce 480 de milioane de
euro amortizării parţiale a fondului comercial din România.
România nu vede cât de gravă e situaţia sa economică, spune vicepreşedintele PSE Hannes Swoboda
