Încălzirea climatică din zona arcitcă ar fi redusă astfel aproximativ
la jumătate, ceea ce ar ajuta la salvarea peştilor, a păsărilor marine
şi a animalelor polare, precum urşii albi, în special în nordul Mării
Bering, sunt de părere cercetorii.
Deşi temperaturile ar
continua să crească, aspectele cele mai periculoase ale încălzirii
climatice (topirea calotei glaciare, reducerea permafrostului,
creşterea nivelului oceanelor) ar putea fi parţial evitate, explică
Warren Washington, cercetător la NCAR (National Center for Atmospheric
Research), principalul autor al studiului.
Acest proiect finanţat de Departamentul american al Energiei va fi
publicat săptămâna viitoare în Scrisorile privind cercetarea geofizică
(Geophysical research Letters).
"Studiile arată că nu putem evita încălzirea climatică a planetei în
secolul al XXI-lea", precizează Washington, care s-a bazat pe mai
multe simulări informatice. "Dar dacă oamenii ar reuşi să reducă
emisiile de gaze cu efect de seră în această proporţie (70% - n.red.),
am putea stabiliza ameninţarea reprezentată de încălzirea climatică şi
evita o catastrofă", a adăugat cercetătorul.
Temperatura medie de pe glob a crescut cu aproape un grad de la
jumătatea secolului al XIX-lea şi până în prezent. Procesul
de încălzire se datorează în primul rând emisiilor de gaze cu efect de
seră şi mai ales dioxidului de carbon (CO2), aminteşte studiul.
Gazele cu efect de seră din atmosferă au depăşit cantitatea din secolul
al XIX-lea de 284 de părţi la un milion (ppm), ajungând în prezent la
380 de ppm. Cele mai recente cercetări arată că o creştere cu încă un
grad Celsius a temperaturii ar putea declanşa schimbări climatice
periculoase.
Pentru studiul lor, climatologii au luat în calcul ipoteza că nivelul
de CO2 din atmosferă ar putea fi plafonat la 450 ppm la sfârşitul
acestui secol, un nivel realizabil dacă măsurile de economisire a
energiei şi dezvoltarea tehnologiilor pentru energii regenerabile sunt
implementate În schimb, dacă nu vor fi luate măsuri, nivelul de dioxid
de carbon va atinge 750 de ppm până în anul 2100.
Rezultatele cercetărilor arată că având un nivel de CO2 limitat la 450
de ppm, temperaturile ar creşte în medie cu 0,6 grade Celsius faţă de
nivelul actual până la sfârşitul secolului. Însă dacă nu se va face
nimic, creşterea temperaturilor va fi aproape de patru ori mai mare.
Creşterea nivelului oceanelor ar fi, în primul caz, de 14 centimetri,
şi în al doilea de 22 de centimetri. De asemenea, în prima
situaţie, volumul gheţarilor ar scădea cu 25% pe timpul verii şi se va
stabiliza până în 2100, însă dacă nu vor fi luate măsuri, volumul ar fi
redus cu cel puţin 75%.
Confruntată cu un scenariu dezastruos, Uniunea Europeană a hotărât să
reducă drastic emisiile de dioxid de carbon. La rândul
său, preşedintele american Barak Obama a propus reducerea până în 2020
a emisiilor de CO2 cu 14% faţă de nivelul lor din 2005, şi cu 83% până
în 2050, adoptând în acelaşi timp mai multe reguli privind dreptul de
poluare.
Reducerea cu 70% a emisiilor de CO2 în secolul al XXI-lea ar salva gheţarii din Oceanul Arctic
