Deoarece se apropie sezonul rece, trebuie să ne pregătim organismul pentru a combate virozele respiratorii şi alte afecţiuni care ar putea să pericliteze starea de sănătate. "Nutrimentele de care avem nevoie pentru a lupta împotriva infecţiilor sunt antioxidanţii, în special vitamina C. Antioxidanţii de tipul vitaminelor A, C şi E, zinc şi seleniu, neutralizează efectul radicalilor liberi (substanţe chimice oxidante produse de agenţii străini)", a declarat pentru REALITATEA.NET, medicul nutriţionist, Oana Braga.
Usturoiul este în acelaşi timp şi condiment şi legumă, cu multiple proprietăţi benefice organismului. "Proprietăţile antibiotice, antivirale şi antifungice sunt recunoscute de multă vreme. Componenta activă este alicinul care se eliberează atunci când usturoiul este tăiat, mestecat sau zdrobit. Această substanţă eliberată ajută organismul să inhibe multiplicarea germenilor. Un miligram de usturoi echivalează cu 15 unităţi standard de penicilină", a spus Oana Braga.
"Datorită proprietăţilor sale antiseptice puternice usturoiul poate fi folosit sub formă de soluţie apoasă foarte uşor alcoolizată în cazul plagilor sau rănilor suprainfectate. Alte efecte benefice ale usturoiului sunt scăderea colesterolului, reducerea hipertensiunii arteriale, antialergic, ajută la diminuarea fluctuaţiilor glicemice de peste zi, fluidifizează sângele asemănător aspirinei", a completat aceasta.
Ardeiul gras. Folosit de multe ori pentru înfrumuseţarea unui platou cu bucate sau pentru ornarea diferitelor feluri de mâncare, ardeiul gras este şi o legumă extrem de sănătoasă. "Datorită conţinutului crescut în vitamina A, C şi K, are proprietăţi antioxidante ajutând organismul să lupte împotriva infecţiilor, să reducă inflamaţia din cadrul bolilor cronice (astm, artrită), să reducă trigliceridele şi colesterolul, scade riscul de dezvoltare a ulcerului gastric. Ardeiul gras roşu conţine mai multă vitamina C decât ardeiul gras verde", a explicat medicul Oana Braga.
Varza este o sursă nebănuită de vitamina C (80 mg/100g). "Consumată cât mai puţin preparată, aceasta asigură un aport semnificativ de vitamina C, esenţială pentru o bună funcţionare a sistemului imunitar. Studiile de laborator au dovedit cum extractul de varză determină distrugerea bacteriilor şi a virusurilor sau cel puţin încetineşte multiplicarea lor prin creşterea producţiei de anticorpi. De asemenea, conţinutul de fier şi sulf ajută la înlăturarea agenţilor nedoriţi la nivelul tubului digestiv. De asemenea, varza este bogată şi în vitamina A, E şi unele vitamine din complexul B", a precizat specialistul nutriţionist.
Conopida. "Principalul component activ este de asemenea alicinul. Astfel, conopida are un efect benefic asupra imunităţii. De asemenea, reduce riscul cardiovascular prin scăderea colesterolului. Conopida mai conţine seleniu, care alături de vitamina C îndeplineşte un rol important în imunitatea organismului. Se recomandă un consum crescut de conopidă în timpul sarcinii pentru o dezvoltare optimă a fătului. Consumul de conopidă previne constipaţia şi indirect, cancerul de colon", a mai spus Oana Braga.
Ceapa. Există mai multe feluri de ceapă: roşie, verde, galbenă şi albă, toate diferite între ele ca savoare, de la puternică la dulce. "Pentru că face parte din aceeaşi familie ca şi usturoiul, ceapa are proprietăţi antibacteriene, dar nu la fel de puternice, conţinând doar un sfert din cantitatea de alicin conţinută de usturoi. Alte efecte benefice sunt prevenirea aterosclerozei, creşterea apetitului alimentar, adjuvant în tratamentul bronşitelor, astmului, virozelor respiratorii uşoare până la gripă. De asemenea, ajută la fluidificarea sângelui. Consumul prea mare de ceapă poate să inducă iritaţii gastrice, greaţă şi diaree", a conchis medicul nutriţionist.
