Sărmanii soldaţi ai lui Christos şi ai Templului lui Solomon (în latină Pauperes commilitones Christi Templique Solomonici) au reprezentat unul dintre cele mai importante ordine militare din Evul Mediu. Cavalerii Templieri erau probabil cea mai bine antrenată forţă militară din perioada Cruciadelor şi au pus bazele primului sistem bancar care a funcţionat aproape 200 ani, pe toată durată existenţei ordinului.
Cavalerii Templieri au fost recunoscuţi oficial de Biserica Catolică în 1129, membrii putând fi deosebiţi prin simbolul crucii roşii pe care o foloseau. Decăderea lor a început în 1304, când un membru al ordinului, care a fost exclus, a lansat mai multe acuzaţii cu privire la ritualurile folosite. Papa Clement al V-lea s-a înţeles cu Jacques de Molay, Marele Maestru Templier şi acuzaţiile au fost respinse, dar Papa a făcut greşeala de a-l chema şi pe regele Filip al IV-lea al Franţei pentru a-l ajuta în investigaţie.
Regele Filip era dator vândut ordinului Templierilor şi a profitat de ocazie pentru a forţa mâna Papei şi pentru a aresta toţi cavalerii templieri, într-o singură noapte, sub acuzaţiile de erezie, apostazie, ritualuri obscene, homosexualitate, corupţie, fraudă şi ascunderea de informaţii. După tortură au recunoscut acuzaţiile şi au fost executaţi sau închişi pe viaţă, inclusiv Jacques de Molay care a fost ars pe rug.
Zvonurile cu privire la misterele şi secretele templierilor au început încă din perioada în care erau în graţiile Papei. La fel ca şi Biserica, aceştia aveau în posesie o serie de artifacte, ca oasele unui sfânt sau chiar şi o parte din crucea pe care a fost răstingnit Christos.
Graal-ul şi Chivotul Sfânt
Poate cea mai importantă şi fascinantă legendă este cea a descoperirii Sfântului Graal (în unele povestiri este vorba de cupa din care a băut Christos la Cina cea de Taină, iar în altele ar fi vorba de documente care atestă că Isus ar fi avut urmaşi sau chiar o soţie) sub Templul Muntetului din Ierusalim care în acea perioadă era folosit drept bază. Alţii sunt de părere că templierii ar fi găsit de fapt Chivotul Sfânt, un cufăr care ar fi adăpostit tabletele cu cele 10 porunci pe care le-a adus Moise de pe munte.
Blestemul lui Jacques de Molay
Nu există documente care să ateste acest fapt, dar Jacques de Molay i-ar fi blestemat pe rug pe Papa Clement al V-lea şi pe regele Filip al IV-lea spunându-le că se vor revedea în curând. Papa a murit o lună mai târziu, iar regele în mai puţin de un an. 14 ani mai târziu, după moartea mai multor regi, Dinastia Capeţienilor şi-a încheiat dominaţia, mulţi crezând că aceştia au dispărut din pricina blestemului.
Giulgiul din Torino
Un artifact care poate fi într-adevăr legat de Ordinul Templierilor, este Giulgiul din Torino. În 1357, giulgiu a fost expus pentru prima oară de familia nepotului lui Geoffroy de Charney, templier care a fost ars pe rug, alături de Jacques de Molay în 1314. În 1988, o datare cu izotopi de carbon a plasat realizarea giulgiului între 1260 şi 1390.
Templierii au ajuns în Lumea Nouă înaintea lui Columb
Deşi ordinul Templierilor a fost distrus, se crede că o parte dintre supravieţuitori ar fi fugit, cu ajutorul flotei proprii (nu există vreo atestare documentară cu privire la existenţa unei flote a cavalerilor), pe vechile rute vikinge, către Lumea Nouă (America). În Portugalia, ordinul doar şi-a schimbat numele, în Cavalerii lui Christos. Despre aceştia se crede că ar fi finanţat călătoria lui Christopher Columb, dar nu există dovezi în această privinţă.
Steagul piraţilor
Ultimul şi poate cel mai bizar mit este legat de trei cavaleri care au plecat în căutarea rămăşiţelor lui Jacques de Molay. Acestia au reuşit să descopere doar craniul şi două femururi. Au luat cu ei oasele şi le-ar fi folosit pentru prima oară în simbolul cu oasele încrucişate şi craniul, utilizat ulterior de piraţi.
De curând a fost descoperit, în arhivele Vaticanului, Pergamentul Chinon, în care Cavalerii Templieri sunt absolviţi de acuzaţiile de herezie cu care au fost înfieraţie secole de-a rândul. Copii ale acestui document sunt disponibile online.
În acest moment există în lume mai multe organizaţii care poartă însemnele templierilor şi chiar sunt câteva care pretind că sunt descendentele ordinului. Iubitorii conspiraţiilor cred însă că adevăraţii templieri conduc în continuare lumea, din culise, sub masca masoneriei.