Dacă referendumul va avea rezultat pozitiv, pasul următor este o
iniţiativă legislativă complexă, care să includă, pe lângă opţiunea
pentru unicameralism, şi alte modificări prevăzute în actuala
Constituţie, neexcluzând nici prerogativa preşedintelui de a putea
demite premierul, pentru a evita unele blocaje constituţionale,
avansată deja în Raportul Comisiei prezidenţială de Analiză a a
Regimului Politic şi Constituţional, din 14 ianuarie 2009.
"Miza
majoră - spune Radu Carp - este cea a regândirii împărţirii
administrativ-teritoriale a României. Un sistem unicameral obligă la
reevaluarea descentralizării, de vreme ce teritoriul va fi mai slab
reprezentat la nivel central", precizează Carp. "Cu toate acestea,
completează constituţionalistul, este încă hazardat să vorbim despre
schimbări majore, atâta timp cât nu cunoaştem rezultatele
referendumului".
În luna ianuarie, Comisia prezidenţială de Analiză a a Regimului
Politic şi Constituţional din România, din care a făcut parte şi Radu
Carp, susţinea că înfiinţarea Parlamentului unicameral va duce la un
proces mult mai rapid de adoptare a legilor, existând, totuşi,
pericolul ca monocameralismul să fie punctul de plecare "al unei
tendinţe de tiranie a majorităţilor politice".
Constituţionaliştii susţineau că soluţia unicamerală este adaptată
structurii unui stat unitar, care nu cunoaşte ramificaţia federală,
fiind avantajoasă şi din perspectiva costurilor deoarece se reduc
astfel numărul de parlamentari. Pe de altă parte, organizarea
unicamerală poate da naştere unui proces mult mai rapid de adoptare a
legilor.
Contraargumentul era că monocameralismul poate fi punctul de plecare al
unei tendinţe de tiranie a majorităţilor politice. Pe de altă parte, o
singură cameră poate fi inadecvată în cazul în care intenţia este de a
reprezenta, nuanţat, minoritaţi politice sau grupuri regionale.
Comisia prezidenţială de analiză a regimului politic şi constituţional,
condusă de constituţionalistul Ioan Stanomir, a aruncat în joc
redefinirea regimului politic şi constituţional din România,
clarificarea paradigmei semiprezidenţiale şi rolul Legislativului.
Plecând de la premisa că textul constituţional trebuie să răspundă atât
nevoilor societăţii, cât şi imperativelor politice, raportul punea în
discuţie regimurile politice ale României, dar trasa şi soluţii pentru
ieşirea din blocajele constituţionale ale ultimilor ani.
Preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat, la prezentarea raportului,
opţiunea pentru un Parlament cu o singură cameră, dar şi o definire a
rolului pe care îl are Legislativul. În acest context, şeful statului a
vorbit despre limitarea competenţelor legislative ale guvernului şi
despre modificarea legii răspunderii penale a membrilor guvernului.
Şeful statului a precizat că a ales din Raportul Comisiei de analiză
punctele conforme cu propria sa viziune, printre care şi regimul
semiprezidenţial, dar un semiprezidenţialism puternic, prin care să se
evite blocajele constituţionale.