"Ministerul Educaţiei lucrează în prezent la o nouă curriculă, pe care
sperăm să o putem introduce din anul şcolar viitor, axată pe
dezvoltarea gândirii critice şi a altor competenţe necesare în viaţa de
zi cu zi. Oricât de bună ar fi această curriculă, sistemul de educaţie
este unul inerţial, profesorii predau ce ştiu să predea şi vor adapta
curricula la metodele vechi. Asta va face tot demersul reformei să fie
inutil, de aceea trebuie să îi şi învăţăm pe profesori cum să predea",
a explicat Liliana Preoteasa, prezentă la conferinţa despre reformarea
programei la disciplinele exacte, organizată de Societatea Academică
Română (SAR).
Şeful de la Preuniversitar
mai spune că formarea profesorilor va trebui să ţină cont de
necesitatea punerii în practică a teoriilor. "La stagiile de formare pe
care le organizează ministerul ne-a fost foarte dificil să le explicăm
învăţătorilor că trebuie să predea situaţii fizice simple axate pe
partea practică, cum ar fi explicarea unor fenomene precum dizolvarea
zahărului în apă. Profesorii s-au obişnuit cu o anumită metodă, nu este
vina lor, dar acest lucru trebuie să se schimbe", a adăugat Preoteasa.
În ceea ce priveşte curricula propriu-zisă, aceasta va ţine cont şi de
o serie de propuneri făcute de specialiştii prezenţi la conferinţa
SAR. Printre acestea se numără punerea în practică a teoriilor
ştiinţifice, predarea noilor idei ştiinţifice, revizuirea continuă a
materiei predate, interdisciplinaritatea şi predarea istoriei
ştiinţelor.
Un alt punct important al noii programei şcolare ar putea fi faptul
că elevii ar putea să îşi aleagă disciplinele care îi interesează, iar
performanţa şcolară va trebui să se măsoare în credite, ceea ce
înseamnă că un elev bun la o anumită materie ar putea promova anul
şcolar indiferent dacă are rezultate mai slabe la o altă disciplină.
"Sunt studii care arată că 80% din conţinutul unui manual se pierde.
Din acest motiv curricula trebuie compactată pentru a oferi numai
cunoştinţele esenţiale, care să poată fi bine asimilate. În plus,
elevii trebuie să-şi poată alege disciplinele care îi interesează şi să
nu rămână repetenţi la materiile care nu îi interesează. Pentru aceasta
ar trebui introdus un sistem de credite care să asigure promovarea, iar
interesul natural pentru anumite discipline vor asigura succesul pe
piaţa muncii", spune preşedintele IRSCA Gifted Education, Florin Colceg.
Conferinţa SAR a prezentat o serie de teste internaţionale, la care
România se plasează foarte prost. Dintre acestea, unul dintre cele mai
renumite este PISA, cel care determină abilitatea elevilor de 15 ani de
a reflecta asupra cunoştinţelor dobândite, de a le pune în aplicare,
precum şi capacitatea lor de a rezolva probleme din lumea reală.
În 2006, când a avut loc evaluarea pe ştiinţe, România s-a situat pe
ultimul loc din ţările UE, iar la nivel mondial a ocupat locul 47 din
57 de candidaţi, plasându-se în urma unor ţări ca Chile, Uruguay,
Iordania sau Tailanda.
Unul din doi elevi români confundă informaţiile ştiinţifice cu
propriile lor convingeri, cunoştinţele şi abilităţile lor reprezentând
cel mai slab nivel de educaţie, respectiv nivelul 1 din 6.
Profesorii vor învăţa să predea noua curriculă după metode noi
