Autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc - "niciodată" sau "curând"?
Maghiarii au sărbătorit duminică 161 de ani de la izbucnirea Revoluției Ungare împotriva dominației Imperiului Habsburgic. 15 Martie este Ziua Ungariei și a Maghiarilor de Pretutindeni, iar în zonele din Transilvania unde aceștia sunt majoritari au fost organizate numeroase manifestări, cele mai importante fiind cele de la Sfântu Gheorghe, Cristuru Secuiesc și Cozmeni.
Prezența președintelui Ungariei, Solyom Laszlo, la manifestările organizate la Cozmeni (Harghita), cu ocazia sărbătoririi Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, a constituit un prilej pentru liderii UDMR și pentru episcopul Laszlo Tökes să vorbească despre necesitatea obținerii autonomiei teritoriale, subliniază Ziua.
Evenimentul Zilei observă că Ziua Maghiarilor de Pretutindeni a fost însoţită de incidente inexplicabile: refuzul de a primi aeronava preşedintelui Ungariei şi omisiunea mesajelor transmise de liderii români.
"Marko Bela ne amenință cu unitatea maghiarilor" își intitulează Adevărul articolul și îl citează pe președintele UDMR, care a afirmat, duminică, la Cristuru Secuiesc, că, dacă maghiarii vor fi uniţi, cuvântul românesc "niciodată" va însemna în maghiară "în curând", cu referire la autonomia teritorială a așa-numitului Ținut Secuiesc.
"Agitând tema naţionalistă pentru a câştiga vechiul electorat al României Mari, Traian Băsescu se joacă cu o sabie cu două tăişuri: distrage atenţia de la criza economică, dar poate naşte conflicte interetnice hrănite de sărăcie", susține Laura Cernahoschi în editorialul său, Voturi periculoase pe seama "bozgorilor", publicat în Cotidianul.
Restructurare în Ministerul Administrației și Internelor
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Dan Nica, a anunţat restructurarea direcţiilor şi departamentelor din cadrul MAI. Una dintre măsuri, cea care prevede transferarea grupului "Acvila" din subordinea ministrului de Interne în cea a şefului Jandarmeriei, a stârnit revolta celor 100 de luptători superpregătiţi ai acestui departament, relatează Cotidianul.
Tema restructurării din MAI este abordată și în Adevărul, care anunță că mai mulţi ofiţeri cu funcţii de conducere din Ministerul de Interne şi-au depus dosarele de pensionare de teama pierderii sporurilor, care, cumulate cu salariile, ajungeau și la 40.000 - 50.000 euro anual.
Evenimentul Zilei: restructurarea din MAI înseamnă că peste 700 de poliţişti vor coborî, de azi, din "fotoliile" pe care le ocupau, în stradă, în structurile operative ale Poliției sau Jandarmeriei.
Vanghelie vrea puterea, iar Adrian Năstase "nu mai reprezintă nimic"
Președintele PSD București, Marian Vanghelie, a dezvăluit, în cadrul întâlnirilor cu editorialiștii Ziua, că nu este interesat de bani, ci de funcții-cheie. Mai multe amănunte, în interviul pe care Vanghelie l-a acordat acestui cotidian.
Președintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, explică, într-un interviu pentru Gândul, de la ce a pornit scandalul de săptămâna trecută, cu Adrian Năstase. Roberta Anastase: "Mi-e milă de Năstase. Nu mai reprezintă nimic, el e o marcă doar la Mizil".
Scrisoare împotriva lui Ceauşescu
La jumătatea lunii martie 1989, Ion Iliescu, pe atunci director la Editura Tehnică, a redactat o scrisoare extrem de critică la adresa lui Nicolae Ceauşescu şi a "clicii" din jurul acestuia, cu intenţia de a o trimite la Europa Liberă. Scrisoarea nu a mai ajuns la postul de radio de la Munchen, dar istoria și textul acestui document sunt prezentate astăzi, în exclusivitate, în Jurnalul Național.
Codul Civil vs. libertatea de exprimare a presei
Proiectul noului Cod Civil, adoptat de Guvern la 13 martie și trimis, deja, Senatului spre aprobare, conține elemente care au ca efect imediat îngrădirea drastică a libertății presei. De notat este faptul că toate aceste prevederi care lezează grav libertatea de exprimare au fost introduse în Codul Civil după alegerile din noiembrie 2008, susține Gardianul.
Cotidianul, în schimb, face referire la proiectul noului Cod Penal. O serie de ONG-uri critică proiectul noului Cod Penal propus de Ministerul Justiţiei, care ar reduce drastic limitele de pedeapsă maximă şi minimă pentru infracţiunile de corupţie, deşi Comisia Europeană acuză sentințele blânde aplicate de instanţele româneşti.
A fi sau a nu fi împrumut de la FMI?
România ar putea plăti FMI o dobândă în jurul a 3%, iar perioada de grație este în curs de negociere. Dobânda plătită de România, în cazul unui acord cu FMI, va fi similară celor practicate de această instituție pentru țările din regiune, dar nu este un punct de negociere, a declarat Theodor Stolojan, consilierul premierului Emil Boc, pentru Business Standard.
Într-un interviu pentru Ziarul Financiar, Dinu Patriciu continuă să susțină că România nu are nevoie de bani de la FMI. Patriciu spune că există mai multe soluții prin care statul român ar putea să obțină sume uriașe, printre care și "vânzarea sediilor instituţiilor publice, care ar putea aduce 20 miliarde de euro la buget".
