Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a spus, într-o conferinţă de presă alături de Rasmussen: "Ştiţi că au avut loc discuţii în ultimele 36 de ore, dar faptul că stăm aici acum, alături, înseamnă că s-a găsit o soluţie şi pentru îngrijorările exprimate de Turcia, iar decizia este unanimă".
Turcia spunea că Rasmussen nu poate gestiona misiunile sensibile ale
NATO din lumea musulmană, din cauza modului în care s-a ocupat de criza
din 2006 provocată de publicarea într-un ziar danez a unor caricaturi
cu Mahomed, caricaturi ce i-au revoltat pe musulmani.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan îşi exprimase anterior opoziţia
faţă de numirea lui Rasmussen la conducerea NATO. "Mă îndoiesc de
capacităţile sale de a contribui la pacea mondială", a declarat el
vineri.
Pe lângă scandalul caricaturilor, Erdogan îi reproşa lui Rasmussen că nu a interzis un post de televiziune kurd din Danemarca, considerat de Ankara o portavoce a separatiştilor kurzi. Pe de altă parte, Rasmussen declarase la un moment dat că Turcia nu are vocaţia de a deveni membră a Uniunii Europene.
Rasmussen îi va urma în funcţie lui Scheffer la 1 august
Liberalul Rasmussen este un politician cu experienţă, după ce a condus mai bine de şapte ani guvernul de centru-dreapta danez. La 56 de ani, rece şi auster, dar totuşi carismatic, Rasmussen este considerat "un bun organizator, un tactician recunoscut, cu un foarte bun autocontrol", potrivit comentatorului politic danez Hans Engell.
Stăpânind la fel de bine franceza şi engleza, ceea ce este un atu la NATO, este cunoscut pentru politica sa de compromis, chiar dacă ştie foarte bine şi să dea dovadă de fermitate, aşa cum a făcut în timpul scandalului caricaturilor. Libertatea de expresie este "piatra de temelie a democraţiei", spunea el în 2005, în timp ce întreaga lume musulmană protesta indignată.
Foarte loial Washingtonului, l-a sprijinit pe fostul preşedinte american George W. Bush încă de la sosirea la putere, devenind unul dintre prietenii săi apropiaţi. "Unul dintre boys", ironiza opoziţia daneză de stânga, criticând politica sa "calchiată orbeşte" după cea a locatarului de la Casa Albă.
Rasmussen, care apăra "lupta pentru democraţie" a lui Bush şi decizia de a închide sute de suspecţi de terorism la Guantanamo, l-a întâlnit pe liderul american de opt ori, un record pentru un politician nordic. "În războiul împotriva terorismului, scopul este de a proteja statele de drept democratice", afirma el în Parlament în 2003, apreciind că "teroriştii trebuie închişi atâta timp cât constituie o ameninţare".
