"Protestul implică risipă de bani publici. Amânarea dosarelor se face fără un motiv legal, emiterea de citaţii implică noi costuri pentru stat, plata salariilor în perioada de protest este discutabilă", a declarat Predoiu.
Ministrul Justiţiei şi-a reluat apelul către magistraţi, privind reluarea activităţii în instanţe şi parchete.
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că miercuri îşi va prezenta proiectul de modificare a legislaţiei privind înregistrarea firmelor la Registrul Comerţului, după ce i-a acuzat pe judecători de blocarea activităţii acestei instituţii.
"Milioane de cauze sunt afectate, peste 17.200 de dosare sunt blocate la Registrul Comerţului, printre care o treime în capitală", a spus Predoiu.
Ministrul Justiţiei a mai spus că că "blocarea instanţelor şi a Registrului Comerţului este un exces care iese din parametriu unei conduite europene".
Întreruperea activităţii judecătorilor este nelegală şi nestatutară, având consecinţe grave asupra cetăţenilor şi economiei, a mai declarat, luni, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, în cadrul unei conferinţe de presă. "Cetăţeni, persoane juridice primesc lovituri nedrepte în exercitarea drepturilor şi intereselor. Întreruperea activităţii afectează accesul liber la justiţie, libertatea economică şi dreptul la muncă", consideră Predoiu.
Potrivit datelor Reţelei Naţionale a Adunărilor Generale ale Judecătorilor (RNAG), doar trei instanţe din ţară au suspendat protestele, şi anume Judecătoria Vatra Dornei, Tribunalul Constanţa şi Curtea de Apel Alba Iulia.
Totodată, Judecătoria Mangalia este singura instanţă care nu a avut adunare generală, deoarece magistraţii nu au votat, în urmă cu trei săptămâni, suspendarea activităţii.
Mai mult, toate instanţele din Bucureşti, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au decis să continue protestele începute în urmă cu trei săptămâni. Forma protestelor diferă de la o instanţă la alta.
Astfel, magistraţii din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, luni, continuarea acţiunii de protest până la momentul realizării unui dialog real cu celelalte puteri ale statului. "De la data de 1 septembrie, data ultimei Adunări Generale a judecătorilor, nu au intervenit elemente esenţiale din partea executivului pentru rezolvarea acestor probleme, solicitărilor formulate de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de către reprezentanţii Asociaţiilor Profesionale a Magistraţilor, rămânând fără răspuns", se arată într-un comunicat remis, luni, agenţiei NewsIn, de instanţa supremă.
Magistraţii sunt nemulţumiţi de prevederile Legii unice de salarizare, dar şi pentru că guvernanţii nu au luat în calcul celelalte revendicări ale lor privind trecerea bugetului instanţelor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începând cu 1 ianuarie 2009, alocarea, pe viitor, a unui procent de cel puţin 1% din PIB şi trecerea de urgenţă a taxelor de timbru şi a veniturilor provenind din timbrul judiciar de la bugetele unităţilor administrativ teritoriale la bugetele instanţelor.
