Flora, în special pădurile tropicale, absoarbe un sfert din dioxidul de
carbon, principalul gaz cu efect de seră produs prin arderea
combustibililor fosili (petrol, gaz, cărbune). Logica sugerează
că fotosinteza, prin care plantele transformă energia solară, dioxidul
de carbon şi apa în nutrienţi ar fi afectată în mod negativ de poluarea
cu particule provocată de industrie şi transporturi, care
obstrucţionează razele soarelui. Această poluare ("globaldimming",
întunecare globală) ar avea însă efectul contrar.
"În mod surprinzător, efectele poluării atmosferice par să fi
intensificat productivitatea vegetală globală cu aproape un sfert între
1960 şi 1990" antrenând "o creştere cu 10% a cantităţii de dioxid de
carbon stocată" pe planetă, a afirmat Linda Mercado, cercetătoare la Met
Office Hadley Centre din Marea Britanie, principalul autor al studiului
publicat de revista Nature.
Fenomenul se explică prin modul în care particulele reflectă lumina.
Dacă cerul este poluat, flora primeşte mai puţină lumină în mod direct,
dar primeşte o lumină dispersată de particule ce acţionează ca nişte
oglinzi minuscule. Astfel, numărul frunzelor care rămân complet în
umbră este mai mic, iar fotosinteza se realizează la nivelul acestora.
Fenomenul era cunoscut, dar studiul din Nature este primul care
foloseşte un model global pentru a-i calcula consecinţele asupra
capacităţii vegetaţiei de a absorbi dioxid de carbon.
Fără această poluare, temperatura medie la suprafaţa planetei ar fi
crescut cu 1 sau 1,1 grade de la începutul industrializării, şi nu cu
0,7 grade, potrivit lui Knut Alfsen, directorul Centrului internaţional
de cercetare a mediului de la Oslo.
Aceste concluzii duc la apariţia unei dileme. "Pe măsură ce continuăm
să purificăm aerul, lucru pe care trebuie să îl facem pentru sănătatea
umană, va fi mai greu să evităm o schimbare climatică periculoasă prin
reducerea emisiilor de CO2", avertizează PeterCox, coautor al studiului
şi cercetător la Universitatea Exeter.