Instanţa arată, în motivarea deciziei din 2 februarie, că Parlamentul
României trebuia să declare utilitatea publică în cazul lucrărilor de
la Pasajul Basarab şi nu Consiliul General al Municipiului Bucureşti,
deoarece imobilele ce urmau a fi supuse expropierii sunt monumente
istorice.
Mai mult, instanţa a constatat că lucrările la
Pasajul Basarab nu erau înscrise în planurile urbanistice ale
Municipiului Bucureşti.
De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a mai arătat că, în cazul
lucrărilor la Pasajul Basarab, nu exista niciun dosar de cercetare
prealabilă care să ducă la concluzia necesităţii lucrărilor,
concluziile cercetării fiind "subiective şi arbitrare".
Curtea de Apel Bucureşti a respins definitiv, pe 2 februarie, recursul
Primăriei Capitalei împotriva deciziei instanţei inferioare, potrivit
căreia pasajul suprateran Basarab nu este considerat de utilitate
publică, hotărârea fiind luată în cadrul procesului deschis de două
organizaţii neguvernamentale.
Guvernul a decis, însă, pe 25 februarie, adoptarea unei ordonanţe de
urgenţă pentru continuarea lucrărilor la pasajul Basarab, ordonanţă
votată de Senat pe 6 aprilie.
Municipalitatea a avut avizul ministerului Culturii la data declarării
pasajului ca utilitate publică. Pe traseul Pasajului Basarab, un singur
obiectiv vizat de exproprieri a fost pe lista monumentelor istorice şi
anume Poarta Fabricii de Bere Griviţa, dar între timp şi acesta a fost
declasat, susţinea Primăria.
Două organizaţii neguvernamentale, Centrul pentru Resurse Juridice şi
Fundaţia Terra Mileniul III, au atacat, în instanţă, hotărârea
municipalităţii de a declara pasajul Basarab de utilitate publică.
Tribunalul Bucureşti a admis motivele invocate de cele două ONG-uri
şi consideră că printre imobilele ce urma să fie demolate se află şi
monumente istorice, care nu pot fi demolate decât în baza unei hotărâri
de Guvern, nu printr-o hotărâre de Consiliu General al Muncipiului
Bucureşti.
Proiectul pasajului Basarab a fost iniţiat de către fostul primar
general al Capitalei şi actualul preşedinte al României, Traian
Băsescu. Proiectul a fost propus municipalităţii de către specialiştii
japonezi, în urma unui studiu realizat în 1998, pentru decongestionarea
traficului.
După ce la şefia Primăriei Generale a venit Adriean Videanu, oamenii
din zona Titulescu nu au fost de acord cu construcţia pasajului şi au
protestat în nenumărate rânduri, însă consilierii municipali au aprobat
proiectul.
Pentru ca pasajul să poată fi construit, municipalitatea a început
procedurile de expropiere a 80 de propietari care aveau case şi
terenuri în zona unde va fi noul pasaj.
Pasajul Basarab trebuia declarat de utilitate publică de Guvern, din cauza monumentelor istorice
