Alexandru Tănase, directorul Departamentului Tehnic al Camerei, a declarat, în cadrul conferinţei "Energie: Soluţii viabile pentru Palatul Parlamentului", că în 1997, anul în care s-au făcut primii paşi în direcţia scăderii consumului de energie, Palatul Parlamentului se confrunta cu problema unui consum ridicat de apă şi energie electrică, lipsa etanşeităţii mantalei edificiului şi randamentul scăzut al punctului termic.
Din 2006, odată cu intrarea în programul UE Green Light, consumul energetic s-a redus de cinci ori, fapt ce a dus la diminuarea suprasolicitării reţelei electrice. Becurile cu incandescenţă au fost înlocuite cu circa 29.000 de becuri cu consum redus. Tănase a spus că, în 2007, au fost economisiţi 4.200.000 de kW , ceea echivalează cu aproximativ 750.000 de euro.
Tot în 2007, a fost reabilitată şi centrala termică a Palatului Parlamentului, fapt care a condus la reducerea consumului de energie termică, reducerea fiind de 20%. Tănase a menţionat că, în acest an, s-a trecut la înlocuirea instalaţiilor de ventilare şi de frig, acestea fiind foarte vechi şi depăşite din punct de vedere tehnic.
Sulfina Barbu, preşedintele Comisiei de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a Camerei Deputaţilor, a afirmat că programul "Parlamentul Verde" are rolul de a da un exemplu astfel încât energia regenerabilă să fie folosită pe scară largă. "Criza economică reprezintă un argument în adoptarea unui comportament ecologist care să presupună raţionalizarea consumului de resurse, iar instituţiile statului au responsabilitatea de a da un mesaj în această direcţie", a spus Barbu. Ea a caracterizat proiectul "Parlamentul Verde" drept unul dificil de pus în practică, dar necesar pentru ca modelul să fie preluat de toate instituţiile statului.
În ceea ce priveşte sursele de finanţare ale programului "Parlamentul Verde", Carmencita Constantin, directorul Institutului de Studii şi Proiectări Energetice, a susţinut că forul legislativ trebuie să introducă Palatul Parlamentului pe lista clădirilor de patrimoniu pentru a avea acces la unele programe de finanţare a reducerii consumului de energie.
De asemenea, conducerea Parlamentului trebuie să găsească surse de cofinanţare a acestor programe, inclusiv prin linii de creditare. "Ar trebui început cu o investigare a eficienţei unor soluţii alternative precum panourile solare, dar prioritatea ar trebui dată eficienţei energetice", a apreciat Constantin.
Comisia de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a Camerei Deputaţilor a organizat, joi, conferinţa "Energie: Soluţii viabile pentru Palatul Parlamentului", prima dintr-o serie de evenimente destinate identificării soluţiilor pentru ca Palatul Parlamentului să devină "o clădire verde", prin reducerea consumului de energie şi a deşeurilor.