Potrivit Institutului de Statistică, un român mănâncă lunar, în medie, 20 de kilograme de pâine. Aşa arată actele. În realitatea însă, consumul este de cinci ori mai mare. Diferenţa este dată de faptul că pâinile ies din cuptor fără acte. Prima fabrică pe care o vizităm este construită pe câmp, în apropierea Bucureştiului.
Omul pare că ştie tot. Ba chiar mai mult decât atât. Ne explică şi cum se fac bani la negru: "Cât câştig în plus că o iau fără acte? Păi, oricum acte trebuie să iei. O parte, da. Jumătate, măcar, din cantitate. Pe aia pe care o iau fără, cu cât o iau mai ieftin? Nu, tot cu banii ăia o iei. Doar că dumneata câştigi ăla, impozitul. Care nu merge la stat. Din fabrică pleacă cu acelaşi preţ. de aici. Mata ţi-o vinzi: să zicem, pleacă cu opt mii de aici, mata ţi-o vinzi cu zece mii acolo. Ai două mii la pâine".
Acum ştim ce căutăm: să cumpărăm pâine fără factură. Ne oprim la un alt cuptor. Patronul, chiar dacă este străin, a învăţat repede cum se fac afacerile româneşti. Ocolind fiscul. La fel de uşor se poate cumpăra fără acte şi de la un alt cuptor.
Sumele importante care „ocolesc“ bugetul nu vin doar din vânzarea pâinii. Evaziunea începe chiar din lanul de grâu. Aurel Popescu, preşedinte "Rompan" a declarat: "Unii patroni ai fabricilor de pâine au venit cu ideea că taxa pe valoarea adăugată, aceasta, de 19%, e bună de furat. Ca atare, cumpără materie primă fără documente legale şi vinde produsul finit, respectiv pâinea, fără documente legale".
În România sunt peste 5.000 de firme care fac pâine. Potrivit Codului Penal, administratorii care nu înregistrează toate tranzacţiile în contabilitate riscă pedepse cu închisoarea între 2 şi 8 ani.