"Somez Guvernul să nu utilizeze resursele financiare internaţionale puse la dispoziţie de FMI pentru acoperirea deficitului bugetar decât pentru investiţii. Orice altă utilizare a banului nu face altceva decât să creeze datorii suplimentare şi nu va avea niciun efect niciun efect pozitiv asupra economiei", a afirmat Orban, cu referire la investiţiile în dezvoltarea infrastructurii.
Potrivit lui Orban, experţii FMI au confirmat că, "după ce anul trecut România a avut cea mai mare creştere din UE, anul acesta, sub guvernarea Băsescu-Geoană-Boc, România înregistrează o prăbuşire economică, având are cea mai mare recesiune dintre statele UE".
"Ce n-am înţeles este de ce FMI şi experţii FMI nu încearcă să găsească motivele reale ale acestei prăbuşiri economice. Doar apelul la conjunctura internaţională defavorabilă nu este suficient pentru a explica eşecul lamentabil al politicilor economice ale Guvernului, făcute sub tutela FMI", a comentat Orban.
"N-am înţeles, din partea guvernanţilor, unde s-au dus cele cinci miliarde de euro din prima tranşă a împrumutului, care au intrat în economia românească, dar nu au avut niciun efect favorabil", a mai adăugat prim-vicepreşedintele PNL, care a menţinat şi că nu a înţeles din partea experţilor FMI care sunt măsurile pe care ar trebui să le ia România pentru ca economia "să-şi stopeze declinul şi să-şi reia cursul ascendent".
Liderul PNL a criticat faptul că nu a auzit "nicio singură măsură menită să ducă la o revigorare economică" şi că actualele politici fiscale şi monetare au dus la închiderea a peste 110.000 de firme.
Orban a atras atenţia că România s-a îndatorat grav, iar banii luaţi de la FMI "nu au avut niciun efect favorabil în economie". "Credem că mult mai importante decât reţetele perimate ale FMI, care nu vizează decât măsuri de contabilitate bugetară, avem nevoie de măsuri de reforme serioase", a susţinut liberalul.
Liderul PNL a amintit că, la guvernare, liberalii au renunţat la asistenţa FMI, pentru că promovează politici care au dus la "deteriorarea gravă a condiţiilor de viaţă şi nu au urmărit măsuri cu adevărat benefice pentru economia reală, ci în general au urmărit o contabilitate bugetară".
Prim-vicepreşedintele PNL a mai explicat că banii de la FMI s-au dus la BNR, Banca a redus rezervele minime obligatorii şi a lăsat lichidităţi la dispoziţia băncilor comerciale. Numai că acestea, a explicat Orban, în loc să reia procesul de creditare din economie, au preferat să împrumute statul. "Ca atare, pentru banii pe care i-a împrumutat statul pentru a putea acoperi cheltuielile bugetare, s-a plătit dobândă de două ori: o dată pentru creditul de la FMI şi o dată prin dobânzile plătite de stat la împrumurile pe care le-a făcut de pe piaţa financiar-bancară", a explicat el, secondat de vicepreşedintele PNL Daniel Chiţoiu, care a reluat măsurile PNL anticriză, cea mai importantă fiind renunţarea la impozitul forfetar.