Moldovenii merg miercuri la urne pentru a doua oară anul acesta, după
alegerile legislative din 5 aprilie, câştigate de comunişti. Protestele
de după scrutinul din aprilie, contestat de opoziţie, au degenerat în
violenţe soldate cu vandalizarea Parlamentului şi Preşedinţiei.
Partidele de opoziţie s-au distanţat de violenţe, şi niciunul dintre
ele nu a vorbit despre noi demonstraţii, în cazul în care şi scrutinul
de miercuri va fi fraudat.
"Alegerile au fost deja fraudate
prin implicarea structurilor de stat în campanie şi prin faptul că
presa procomunistă a acţionat agresiv în slujba lui Voronin", a
declarat Vlad Filat, liderul Partidului Liberal-Democrat, într-o
conferinţă de presă. Filat a evitat să răspundă atunci când a fost
întrebat dacă opoziţia plănuieşte proteste de stradă după alegeri.
"În Europa, comunismul ca regim politic mai există numai în Moldova.
Avem şansa, la aceste alegeri, să întoarcem această pagină întunecată
odată pentru totdeauna", au declarat într-un comunicat un grup de
partide liberale, după un miting de dimensiuni modeste din centrul
Chişinăului.
La rândul lui, preşedintele comunist în exerciţiu Vladimir Voronin,
care vrea să îşi menţină influenţa asupra vieţii politice după ce se va
retrage din această funcţie, afirmă că Moldova riscă să fie ştearsă de
pe hartă, dacă partidele prooccidentale câştigă alegerile de miercuri.
Liberalii moldoveni pledează pentru relaţii mai apropiate cu România,
înrudită etnic şi membră a Uniunii Europene. Şi Voronin vrea relaţii
mai bune cu Uniunea Europeană, dar nu încetezează să numească Rusia
"partenerul strategic" al ţării sale.
Comuniştii, care au beneficiat de amplă acoperire mediatică în
campanie, spun că opoziţia este incapabilă să-şi recunoască înfrângerea
iminentă la alegerile anticipate.
Voronin, care are 68 de ani, este preşedinte din 2001 şi nu mai poate
candida pentru un al treilea mandat. El a fost ales preşedinte al
Parlamentului în aprilie şi sperase să continue să domine viaţa
politică din această funcţie, comentează Reuters, reamintind
schimbările de orientare ale lui Voronin de-a lungul timpului: prorus,
apoi proromân, pentru ca acum să acuze România de subminarea
statalităţii Republicii Moldova prin acordarea de cetăţenie
moldovenilor. Circa 800.000 de moldoveni au obţinut cetăţenia română
sau au solictat-o până în prezent.
Luni a fost ultima zi a unei campanii agitate. Sondajele arată că
Partidul Comuniştilor, populari printre alegătorii în vârstă de la
ţară, au 30% din intenţiile de vot, faţă de 50% în aprilie. Cele trei
partide de opoziţie, dintre care două sunt proromâneşti ca orientare,
au împreună în jur de 30%. Partidul Liberal Democrat şi Partidul
Liberal ar putea obţine împreună 20% din voturi, dar cheia pentru
formarea unei coaliţii viabile ar putea fi Partidul Democrat, care a
crescut în sondaje de la 4% la 10%. Noul lider al acestui partid este
Marian Lupu, fost preşedinte al Parlamentului care s-a retras din
Partidul Comuniştilor. Analiştii spun că el ar putea încheia o alianţă
postelectorală cu comuniştii, cu condiţia ca Voronin să se retragă din
politică.