MS şi CNAS nu iau în calcul un plan naţional pentru depistarea bolnavilor de hepatită B şi C

"Screening nu se poate face, pentru că fiind vorba de o boală contagioasă, investigaţiile medicale pot ieşi în regulă într-un moment, dar în alt moment pacientul poate să contacteze boala. În plus, costurile sunt foarte mari şi nu pot fi acoperite din fondurile deţinute de casa de asigurări şi minister", a apreciat consilierului ministrului sănătăţii, prof. dr. Geza Molnar, cu ocazia Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei.

Asociaţiile medicilor specialişti în studiul ficatului şi gastroenterologie, împreună cu asociaţiile de pacienţi cu afecţiuni cronice, au demarat, în ultimii trei ani, campanii de informare a populaţiei, având în vedere că aproape două milioane de români pot fi infectaţi cu virusul hepatitei B sau C, fără să ştie acest lucru. "Sunt în jur de 6.000 de pacienţi care se află în tratament şi alţi 6.000 care sunt trecuţi pe listele de aşteptare, însă aproape două milioane de români poartă virusul fără să ştie şi pot dezvolta, în decursul a 15-20 ani, ciroză sau cancer hepatic. Este importantă depistarea acestor români, prin programe de screening şi investigaţii medicale, ce ar trebui finanţate de către autorităţi", a declarat directorul Centrului de Gastroenterologie şi Hepatologie de la Institutul Clinic Fundeni, prof. dr. Mircea Diculescu.

Pentru că foarte mulţi pacienţi se află pe liste de aşteptare, medicii propun includerea acestora în studii clinice. Preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate, prof. dr. Irinel Popescu, a precizat că fondurile alocate tratamentului pacienţilor cu hepatită, ciroză sau cancer hepatic sunt de aproape 100 milioane de euro pe an. "Aceste tratamente presupun costuri foarte mari şi fondurile sunt limitate. Facem tot posibilul să tratăm toţi pacienţii, încercăm să obţinem reduceri din partea companiilor farmaceutice", a spus preşedintele CNAS.

Pe de altă parte, pacienţii se plâng de lipsă de transparenţă în cheltuirea fondurilor pentru tratamentul bolnavilor de hepatită, iar reprezentanţii acestora vor demara o anchetă la nivel naţional care să determine dacă pacienţii îşi cunosc drepturile şi care sunt problemele lor când încearcă să intre în schema de tratament.

"Între pacientul român cu afecţiuni hepatice cronice şi tratamentul care îi poate salva viaţa stau birocraţia, lipsa de transparenţă şi eterna lipsă de fonduri. În situaţia fericită în care ai ajuns să fii admis pe listele de aşteptare, după analiza dosarelor, poţi să aştepţi şi trei ani pentru a primi tratament. Vorbim de o boală în cazul căreia tratamentul trebuie început cât mai aproape de diagnosticare, pentru a nu progresa în cancer sau ciroză", a precizat preşedintele noii Asociaţii a Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Marinela Debu.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, virusurile hepatice B şi C sunt responsabile de un milion de decese pe an, în întreaga lume. Netratate, hepatitele cronice pot progresa către ciroză şi cancer hepatic.