Un oficial al bisericii a anunţat în direct la televiziune că sinodul Bisericii Ruse, din care fac parte peste 700 de înalţi prelaţi, precum şi reprezentanţi de rang inferior ai clerului şi simpli credincioşi reprezentând parohiile, l-a ales pe Kirill în defavoarea contracandidatului său, conservatorul Kliment. Kirill a primit 508 voturi din totalul de 677.
Sinodul s-a reunit marţi pentru a alege noul patriarh. Procedurile s-au derulat cu uşile închise în catedrala Hristos Mântuitorul din Moscova.
Mitropolitul de Smolensk şi Kaliningrad Kirill, numit în decembrie patriarh interimar, era de şase săptămâni omniprezent în mass-media. Considerat mai deschis asupra lumii decât concurentul său, clericul, în vârstă de 62 de ani, a condus în timpul lui Aleksei al II-lea diplomaţia Bisericii ortodoxe ruse şi este singurul demnitar cunoscut marelui public.
În comparaţie cu el, mitropolitul de Kaluga şi Borovsk, Kliment, în vârstă de 59 de ani, este un conservator care conduce administraţia Bisericii ortodoxe şi dispune de susţinere puternică în rândul clerului.
Noul patriarh va prelua conducerea unei Biserici care s-a întărit considerabil în timpul lui Aleksei al II-lea, patriarhul ales în 1990 şi care era bănuit de legături cu KGB-ul în timpul perioadei sovietice. De la sfârşitul URSS, numărul mănăstirilor a crescut de aproape 40 de ori, ajungând de la 19 în 1990 la 716 în 2008 şi aproape trei ruşi din patru se declară în prezent ortodocşi, faţă de unul din patru în 1990, arată un recent sondaj al Institutului Vţiom.
Însă Biserica nu a ştiut să se dezică de tradiţia sa de a se supune statului, iar experţii spun că noul patriarh se va situa alături de Kremlin în chestiunile politice şi morale. "Relaţiile dintre Biserică şi stat sunt strânse, autorităţile găsesc mereu mijlocul de a se folosi şi de a-l influemţa pe noul patrirah, dacă va fi necesar", spune Boris Falikov.
Puterea are nevoie "mai ales într-o perioadă de criză economică, de rolul pacificator, liniştitor al Bisericii pentru societate", adaugă expertul.
