"Deja pot să vă spun clar că nu sunt doar încercări sporadice, ci sunt în zone din ce în ce mai extinse. A fost o rezoluţie în Parlamentul European care era legată de raportul de descărcare bugetară pe anul 2007, în care se cerea Comisiei Europene atenţie sporită pentru România şi Bulgaria, pentru maniera în care cele două ţări cheltuie fondurile comunitare. A fost rezoluţia Bundestagului din Germania pe această temă, cu o cerere de suspendare a unor fonduri comunitare, adoptată în unanimitate", a spus comisarul român, adăugând însă că deciziile de acest gen sunt luate de Comisia Europeană.
Există însă şi sancţiuni de altă natură propuse de unii europeni ca răspuns la rezultatele considerate insuficiente din justiţia românească. "Au mai fost nişte demersuri, nu vreau să le devoalez aici, din partea unor reprezentanţi din statele comunitare, care au cerut Comisiei să se gândească eventual la introducerea sau luarea deciziei de aplicare a clauzei de salvgardare pe domeniul justiţiei, au mai fost nişte discuţii, inclusiv la nivelul Comisiei, şi o atenţie mai sporită asupra modului în care se cheltuie banii în România şi Bulgaria", a spus Leonard Orban.
Fondurile SAPARd sunt în continuare suspendate
Orban a reamintit că România are în continuare fonduri SAPARD suspendate, precum şi probleme cu mecanismul IACS (Sistemul Integrat de Administrare şi Control) din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), care trebuie să asigure implementarea plăţilor directe şi altor procese din zona agriculturii.
"Chestiunile astea sunt contabilizate şi ceea ce pentru alte ţări ar putea să fie doar probleme de parcurs, în corelaţia care s-ar putea face între Mecanismul de verificare şi cooperare şi fondurile comunitare poate să aducă rezultate negative", a atras atenţia comisarul român.
PVV, partidul de extremă-dreapta din Olanda, a cerut ca România şi Bulgaria să fie excluse din Uniunea Europeană
Întrebat dacă este posibil ca România să îşi piardă chiar dreptul de vot în UE, Orban a spus că aceste ipoteze sunt baloane de încercare, dar şi dovezi ale necunoaşterii modului în care funcţionează Uniunea Europeană.
Orban a dat exemplul PVV, partidul de extremă-dreapta din Olanda, clasat pe locul al doilea la europene, şi care ceruse ca România şi Bulgaria să fie excluse din Uniunea Europeană, lucru care nu este prevăzut în tratatele UE.
Deşi consideră că aceste declaraţii sunt politicianiste şi reprezintă soluţia cea mai simplă în perioade de criză, Orban a afirmat că aceste semnale nu trebuie totuşi ignorate complet.
"Nu putem să ignorăm aceste semnale, pentru că ele pleacă din anumite zone, răspund unor anumite cerinţe, răspund inclusiv unor anumite retorici făcute de unii politicieni din anumite state membre", a explicat Leonard Orban.
Raportul pe justiţie, publicat cel mai devreme după jumătatea lunii iulie
La redactarea raportului, despre care Orban consideră că va fi o "analiză echilibrată şi realistă" a situaţiei actuale vor conta şi evaluările organizaţiilor non-guvernamenale. "În momentul în care apare că cetăţenii din România percep într-un grad foarte înalt problema corupţiei, deci că există corupţia, normal că e o chestiune care nu contribuie la un Raport pozitiv", a spus Orban, adăugând: "Se ştiu deja criticile anterioare, iar pentru a avea un raport mai bun, e clar că ar trebui să se răspundă la aceste critici".
În ceea ce priveşte data publicării raportului, Leonard Orban a declarat că aceasta nu s-a hotărât încă, după ce circulaseră informaţii că raportul ar putea fi amânat până în septembrie. Orban se aşteaptă ca raportul să fie publicat cel mai devreme după jumătatea lunii iulie, aşa cum s-a întâmplat şi anul trecut.