Preşedintele ucrainean a fost aşteptat de circa 1.000 de persoane la
CEC, care l-au întâmpinat cu aplauze, potrivit agenţiilor ucrainene. El
a explicat susţinătorilor săi că participă la alegerile prezidenţiale
pentru că politica actuală ucraineană ar putea pune în pericol
"independenţa şi libertatea" poporului ucrainean. El a adăugat că
situaţia politică din ţară ar putea fi chiar mai gravă decât cea din
2004, înainte de Revoluţia portocalie. Iuşcenko a mai spus că va
candida pentru un al doilea mandat, pentru că vrea să corecteze
situaţia.
Viktor Iuşcenko a decis să participe la alegerile
prezidenţiale din ianuarie 2010 în calitate de candidat independent, a
spus luni şeful cabinetului său, Vera Uliancenko.
"Viktor Andreevici a decis să participe la alegeri în calitate de
candidat independent. El va depune documentele la CEC în perioada 27-30
octombrie. Iar la întrunirea Partidului Ucraina Noastră, care va avea
loc la 8 noiembrie, el va fi susţinut cu siguranţă", a spus Vera
Uliancenko, care deţine şi funcţia de şef al Consiliului partidului
Ucraina Noastră. De asemenea, Ulianceko a mai spus că preşedintele
ucrainean va participa mai activ în campania electorală imediat după ce
candidatura sa va fi înregistrată de CEC.
Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din Ucraina a
început la 19 octombrie. Începând cu 20 octombrie, CEC a început
înregistrarea candidaţilor pentru alegerile prezidenţiale, care vor
avea loc la 17 ianuarie 2010.
În fruntea sondajelor sunt premierul Iulia Timoşenko şi liderul
Partidului Regiunilor, cu orientare prorusă, Viktor Ianukovici, acesta
din urmă candidat şi la alegerile din 2004, când a fost învins de
Viktor Iuşcenko, actualul preşedinte. Experţii consideră că Iuşcenko nu
are şanse să fie reales, având între 3% şi 4% din intenţiile de vot în
sondaje.
Preşedintele Viktor Iuşcenko, în vârstă de 55 de ani, a cărui popularitate a fost erodată de crizele politice repetate şi de deterioarea situaţiei economice, nu are, practic, şanse să fie reales. Potrivit sondajelor de opinie din luna septembrie, el are între 3% şi 4% din intenţiile de vot.
Luptele politice din Ucraina s-au intensificat progresiv în perioada mandatului său, transformându-se în tulburări politice continue, după euforia iniţială adusă de Revoluţia Portocalie ce a scos ţara de pe orbita Moscovei.
Însă, spun
experţii, amânarea reformelor, determinată de conflictele politice,
eşecul de a obţine statutul de membru NATO, conflictele comerciale cu
Rusia şi criza economică au agravat situaţia.