Instabilitatea politică din România afectează negocierile pentru comisar, spune un expert ECFR

Vessela Cerneva, expertă a think tankului European Council on Foreign Relations (ECFR) şi editor-şef al revistei Foreign Policy Bulgaria, a evidenţiat pentru NewsIn care sunt implicaţiile la nivel european ale crizei politice interne din România şi modul în care această instabilitate politică poate fi amplasată în contextul mai larg al Europei de Est, având în vedere că schimbări şi căderi de guvern au avut loc în 2009 şi în Cehia, Polonia, Ungaria şi Letonia.

"În mod evident, instabilitatea economică în Europa de Est este translatată şi într-o instabilitate politică. Totuşi trebuie să facem diferenţierea între toate aceste cazuri de schimbări de guvern, în unele ţări fiind vorba de o criză motivată politic, ca de exemplu în Cehia, iar în alte cazuri fiind determinată de situaţia economică, cum ar fi în Letonia sau Ungaria", a subliniat analista ECFR.

Cerneva a atras atenţia şi asupra fragilităţii guvernelor în faţa impulsurilor externe. "Situaţia economică exacerbează criza politică şi trebuie să conştientizăm că regimurile noastre politice sunt fragile în faţa şocurilor externe. Dar acum nu trebuie să exagerăm şi să spunem că acest lucru se întâmplă numai în Europa de Est. Aproape peste tot în UE au existat proteste - într-un fel sau altul - proteste împotriva guvernului aflat în funcţie, iar acest lucru se întâmplă din cauza faptului că oamenii sunt neîncrezători în capacitatea acestora de a gestiona criza economică", punctează aceasta.

"Dar se pune întrebarea, dacă a schimba guvernul schimbă şi realitatea?! Tinerele democraţii, precum ţările din Europa de Est, pot să creadă aşa ceva. Este vorba despre lipsa noastră de experienţă democratică şi despre tranziţia dificilă prin care am trecut. Dar la 20 de ani după terminarea regimului comunist ar trebui să pricepem încetul cu încetul că miracolele nu se întâmplă peste noapte şi că politica implică procese pe termen lung", atrage atenţia experta ECFR.

Întrebată dacă instabilitatea politică din România afectează modul în care este percepută ţara noastră în UE, Cerneva a dat exemplul Cehiei. "Preşedinţia cehă a UE de la începutul anului a intervenit într-un moment foarte dificil şi ar fi trebuit să fie luată foarte în serios. La numai trei luni de la preluarea preşedinţiei însă, guvernul ceh a căzut, iar acest lucru nu a fost primit foarte bine. A arătat un anumit grad de iresponsabilitate", consideră analista ECFR.

"Credibilitatea noastră, a noilor state membre, este foarte serios testată în UE, pornind de la modul în care ne funcţionează guvernele, la ce comisari propunem, la ce portofolii din CE alegem, la felul în care acţionează europarlamentarii noştri şi la modul în care guvernele pot să depăşească nivelul de micile interese interne şi să înceapă să joace ca şi actori colectivi", evidenţiază Vessela Cerneva.

"Este important să îşi asume roluri serioase şi să nu mai fie simpli observatori. Este vorba de o maturitate europeană, dacă putem să o numim aşa, şi depinde de seriozitatea ficărei ţări de a-şi asuma un rol în jocul colectiv, să depăşim micile interese interne", adaugă experta ECFR.

Totodată, în ceea ce priveşte negocierile pentru un post de comisar european, Cerneva consideră că instabilitatea politică din România influenţează negocierile. "Folosirea oportună a timpului pentru negocieri este crucială şi depinde de modul în care România se va mobiliza să pună la punct un nou guvern", spune analista din Bulgaria.

"Bineînţeles, chiar dacă acum pierdeţi câteva săptămâni, ar putea să nu fie mortal. Totuşi, momentul (instabilităţii politice, n.r.) nu este unul bun", mai punctează Cerneva.

În ceea ce priveşte un posibil guvern tehnocrat, ca soluţie de ieşire din criză politică din România, Cerneva consideră că nu este "un instrument eficient", mai ales în regiunea Europei de Est.

"Este mai mult o pierdere de timp, întrucât un guvern tehnocrat nu va gestiona problemele politice majore existente. Se pot pierde multe oportunităţi şi momente esenţiale din multe puncte de vedere. În plus, oamenii pot fi deziluzionaţi de o astfel de soluţie, întrucât ar putea înţelege că politicienii nu au capacitatea de a gestiona problemele majore", a explicat ea.

"Liderii politici sunt cei care vor pierde de pe urma unei astfel de propuneri. Poate că un guvern tehnocrat poate reduce tensiune pe moment, dar cu timpul probleme se exacerbează", a conchis analista ECFR.