"Într-adevăr, nu este prima dată când zona arde, dar nu am asistat niciodată la un incendiu de asemenea proporţii în regiune", a subliniat Dimitris Karavellas, directorul biroului din Grecia al WWF (World Wildlife Fund).
O parcelă din zonele care au ars în Muntele Pentelic în 1998 fusese reclasificată, în acea perioadă, în mod oficial, ca fiind zonă construibilă. Confruntându-se cu o opinie publică ce îşi descoperă o conştiinţă ecologică, autorităţilor "le este mai greu să facă o înşelătorie, deşi au continuat să închidă ochii în unele cazuri izolate de construcţii ilegale", a dezvăluit Karavellas.
Capitala, care deja suferă de pe urma unui nivel ridicat al poluării atmosferice şi se confruntă cu o gravă lipsă de spaţii verzi, "va pierde un preţios filtru care îi purifica aerul, existând şi efecte asupra climatului, cu o creştere de temperaturi, iar calitatea vieţii locuitorilor Atenei va fi afectată", a adăugat specialistul.
Potrivit experţilor, lipsa de consideraţie a liderilor politici pentru măsurile privind protejarea mediului constituie o explicaţie pentru amploarea incendiilor. "Construcţiile în afara planurilor de dezvoltare urbană sunt autorizate, dar dacă nu urmează şi dezvoltări ale infrastructurii, rezultatele vor fi asemănătoare celor din timpul acestui incendiu, existând zone chiar şi fără hidranţi", a declarat Christina Theohari, doctor în mediu şi consilier la Camera de tehnică a Greciei. "Este ca şi cum nu s-ar fi tras nicio învăţătură după vara lui 2007, când incendii uriaşe au făcut ravagii în sudul ţării, omorând 77 de persoane şi distrugând peste 250.000 de hectare", a explicat ea.
Duminică, prefectul regiunii Atena, Leonidas Kouris, a calificat deja incendiile ca fiind "un dezastru pentru mediu, fără îndoială cel mai grav din ultimii ani".
În timp ce focul continuă să ardă, prefectura a oferit un bilanţ provizoriu -aproximativ 15.000 de hectare de zone împădurite au fost afectate, inclusiv păduri dese de pini care înconjoară rezervele de apă de la Marathon, sau, mai aproape de centrul oraşului, păduri care acopereau Muntele Pentelic.
Unele dintre aceste zone au mai ars şi în 1993, 1995 şi 1998, ceea ce face foarte dificilă reîmpădurirea lor. Pădurile din jurul capitalei au fost afectate şi în 2007, când mii de hectare au ars în parcul natural de pe Muntele Parnas. "Un alt risc este deşertificarea, fiind necesar să începem rapid lucrări de susţinere, pentru a determina ca apa de ploaie să penetreze solul şi să fie reţinută de pământ", punctează Theohari.
"Restabilirea echilibrului ecologic va dura ani, iar atenienii trebuie să fie foarte vigilenţi pentru ca zonele afectate să fie protejate aşa cum prevede legea şi să nu ajungă teren pentru construcţii, ca în trecut", a adăugat experta.
