În Afganistan, aproape 17 milioane de oameni au fost aşteptaţi joi la urne pentru a-şi alege preşedintele

Foto: Realitatea TV
Foto: Realitatea TV

Aproape 17 milioane de afgani au fost aşteptaţi joi la urne pentru a-l alege pe preşedintele ţării. În paralel au avut loc şi alegeri provinciale, în cadrul cărora vor fi desemnaţi guvernatorii şi consilierii locali. Scrutinul se desfăşoară într-o atmosferă deosebit de tensionată din cauza intensificării atacurilor talibane. Chiar în urmă cu două zile, un atac sângeros s-a produs în imediata apropiere a palatului prezidenţial din Kabul. Pentru menţinerea securităţii au fost mobilizaţi mai bine de 300.000 de poliţişti şi militari.

În ciuda măsurilor tot mai severe de securitate şi a prezenţei Forţei internaţionale de securitate, gestionată de NATO, rebelii au câştigat teren în ultimii trei ani. Potrivit observatorilor, ei au ajuns să capete o influenţă importantă în aproape jumătate de ţară, iar violenţele au atins un nivel record faţă de situaţia din 2001, anul declanşării operaţiunii antiteroriste.

În afară de insecuritatea generată de pericolul terorist, observatorii se tem de riscul mare de fraudare a scrutinului, mai ales în zonele mai îndepărtate de capitală. Fenomenul este explicat prin nivelul de trai foarte scăzut şi prin gradul ridicat de analfabetism.

Afganistanul se numără printre cele mai sărace ţări ale lumii, 42% din populaţie trăind cu mai puţin de 14 dolari pe lună. Numai 23% din populaţia adultă este alfabetizată. Cu toate că nu duce lipsă de bogăţii naturale, cele mai multe zăcăminte sunt neexploatate. Ţara deţine 93% din producţia mondială de opium, iar comerţul ilegal de stupefiante, reprezintă adevăratul motor al economiei naţionale.

Afganistanul a fost confruntat cu numeroase conflicte militare, dar şi civile. După invazia sovietică din perioada 1979-1992, au urmat patru ani de război civil, apoi alţi patru de dominaţie a talibanilor. La origine o grupare de tineri religioşi radicali, aceasta a instaurat un adevărat regim dictatorial islamist, apropiat de mişcarea teroristă Al Qaida.

În 2001, după atentatele de la 11 septembrie, Statele Unite, cu sprijinul mai multor naţiuni reunite într-o coaliţie antiteroristă, declanşează o amplă operaţiune în Afganistan, soldată cu izgonirea talibanilor de la putere.

În 2003, în ţară se instalează Forţa internaţională de asistenţă şi securitate, plasată sub comandament NATO. În 2004 au loc primele alegeri libere, câştigate de actualul preşedinte Hamid Karzai. Tot el este considerat şi principalul favorit al scrutinului de joi, cu toate că în cursă s-au înscris 43 de pretendenţi, printre care şi două femei.