\"Ne uităm cu o înţelegere democratică deplină asupra rezultatului referendumului de ieri (...) Nu putem să nu auzim vocea puternică pe care românii au exprimat-o în votul de ieri, de aceea ca preşedinte al României voi declanşa procedurile legate modificarea Constituţiei şi voi anunţa ceea ce am spus în această campanie, un forum constituţional, pentru că problema modificării Constituţiei este o problemă mai complexă\", a promis Geoană. El a mai precizat că \"sunt multe lucruri de reglat şi de echilibrat sau de reechilibrat în cadrul republicii noastre, şi pentru aceasta este nevoie de o dezbatere cumpănită şi serioasă cu cei mai buni specialişti din ţară şi din străinătate, şi bineînţeles un nou referendum\".
Referendumul propus de preşedintele Traian Băsescu pentru data alegerilor prezidenţiale, chiar dacă va fi validat, lucru care se va întâmpla cel mai probabil, nu poate fi considerat, potrivit procedurilor din legi şi Constituţie, un act de revizuire a Constituţiei.
Procesul de revizuire a Constituţiei este un demers separat. Potrivit Legii fundamentale, art. 150, revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată doar în anumite condiţii. Preşedintele poate iniţia revizuirea Constituţiei, însă doar la propunerea Guvernului. Se mai poate revizui textul fundamental şi dacă iniţiativa îi aparţine unei pătrimi din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Constituţia spune, la articolul 151 că proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.