Conducta Nabucco ar urma să aibă o lungime
de 3.300 de kilometri şi să lege regiunea caspică de un punct de
distribuţie din Austria, trecând prin Turcia, Bulgaria, România şi
Ungaria. Proiectul, în care ar urma să fie investite 10 miliarde de euro,
ar asigura independenţa Europei de gazul rusesc - asigurând 5% din
necesităţile europene de gaz.
Consorţiul care ar urma să construiască
gazoductul este format din firmele OMV (Austria), MOL (Ungaria),
Transgaz (România), Bulgargaz, Botas (Turcia) şi RWE (Germania). În
timpul vizitei oficiale a ministrului român de Externe, Cristian
Diaconescu, la Chişinău şi Kiev, atât autorităţile moldoveneşti, cât şi
cele ucrainene s-au declarat interesate de o participare la Nabucco,
precum şi la proiectele de interconectare energetică europene.
Republica Moldova a fost una dintre cele mai afectate ţări de criza
gazelor, alături de Ucraina.
Proiectul Nabucco întâmpină însă multe greutăţi, printre care şi
găsirea unor rezerve suficiente de gaz pentru a alimenta gazoductul.
Turcia cere să primească 15% din cele 30 de miliarde de metri cubi de
gaz ce vor tranzita ţara, deşi UE prevedea ca Ankara să nu beneficieze
de gazul trasnportat, ci doar de taxele de tranzit.
În plus, Ankara
condiţionează participarea la Nabucco de deschiderea capitolelor de
negociere pe energie pentru aderarea la UE, blocate de Cipru.
În
privinţa furnizorilor de gaz, nu se ştie dacă resursele din Azerbaidjan
vor fi suficiente pentru a acoperi nevoile Nabucco, iar oferta iraniană
de furnizare de gaz e considerată inacceptabilă din punct de vedere
politic.