"Da, avem şi-n România. Papa bun. chestii mişto. Băuturi lunecoase. Aparate de văzut, auzit şi de dat mai departe. Şi, pe lângă ele, dar înaintea lor, la un vârf de cuţit de inteligenţă, oleacă de bun-simţ ori chiar plăcerea lucrului bine făcut. Dacă tot vă sacrificaţi pe criza asta mondială şi sprijiniţi economia băştinaşă, de ce să n-o faceţi inteligent? Alegeţi ce-i bun. Caţavencu va pune aproape totul pe masă, sub cuvânt de onoare că nu-s bârfe, şmenuri, mondenele(....)" declară Florin Iaru.
Academia Caţavencu vă recomandă, mai întâi, un meniu mâncare tradiţională românească: ceapă verde cu tricolor, parizer de Tulcea, sturion de Giurgeni, salam de Sibiu de Sinaia cu muştar de Tecuci, cârnăciori cu fasole boabe, totul cu pâine românească cu gust de pâine; un ghid de supravieţuire culinară la mii de kilometri de bucătăria mamei. Puteţi încerca, apoi, ceva de băut: bere Ursus, Timişoareana şi Silva Brună, vin de la Recaş şi Fata-n iarbă a lui Jidvei şi Grigorescu şi ceva iaurturi de băut, apele minerale.
Tot la capitolul gastronomie, avem medicamentele care la români au ţinut loc de hrană: “ţi-era foame, luai o aspirină. Ai fi mâncat ceva dulce, băgai un Cavit. În loc de scobitori foloseai Antinevralgicul. Mai era puţin şi apărea şi şniţelul de Algocalmin cu garnitură de cartofi prăjiţi. servit cu spirt medicinal plat cu lămâie”.
În afară de cele mai-sus menţionate, românul se mai laudă cu Braiconf, Dero, chirpici, ţigări Carpaţi, plastilină, delcoul, pastila maro, clavecinul Hora, bicicleta Pegas, maidanezul romanescsi câteva mărci olteneşti.
Citiţi mai multe în Academia Caţavencu de miercuri, 15 iulie.