Editorialul face o paralelă îngrijorătoare între Statele Unite şi Uniunea Europeană. La fel ca şi americanii, autorul articolului sugerează că şi europenii vor fi nevoiţi să-şi salveze băncile şi clienţii acestora, aflaţi în dificultate. Diferenţa este că dacă newyorkezii sunt dispuşi, de exemplu, să suporte greşelile datornicilor californieni, pentru a salva economia naţională, pare puţin probabil ca germanii sau francezii să facă acelaşi lucru în cazul creditelor neperformante acordate de bănci austriece şi italiene în Europa de Est.
Cea mai bună soluţie pentru diminuarea impactului crizei, scrie autorul articolului din New York Times, ar fi crearea unui fond de câteva sute de miliarde de euro, ca cel solicitat acum două săptămâni de Ungaria.
Chiar dacă ideea a fost respinsă din start de ceilalţi membri ai Uniunii, cel mai probabil Bruxelles-ul va face acest pas, la fel cum Trezoreria americană s-a văzut nevoită să ceară Congresului 700 de miliarde de dolari, la sfârşitul anului trecut.
Articolul mai atrage atenţia şi asupra faptului că scăderea drastică a nivelului de trai în Europa de Est ar putea provoca tulburări sociale grave.