Solicitarea a părut să provoace surpriză în rândurile deputaţilor din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), care deţin majoritatea de 53 de mandate în actualul Parlament.
Şedinţa de vineri era anunţată de
comunişti ca o continuare a celei din 28 august, când, în încercarea de
a boicota prima zi a lucrărilor Legislativului, comuniştii au cerut o
pauză până la 4 septembrie. Atunci, şedinţa a fost continuată de
majoritatea din AIE, care a ales şi preşedintele Parlamentului, pe
liberalul Mihai Ghimpu.
"Noi suntem o Alianţă declarată şi
trebuie să ne demonstrăm coeziunea", a declarat Diacov, despre care
preşedintele Voronin spunea acum câteva săptămâni că "el ştie ce face"
şi cu el "se poate discuta".
Preşedintele Parlamentului, liberalul Mihai Ghimpu, şi preşedintele
Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, au spus însă că data viitoarei
şedinţe va fi anunţată ulterior, după consultări în cadrul AIE.
Preşedintele PD, Marian Lupu, a declarat pentru presă că ar fi logic ca
următoarea şedinţă a Parlamentului să aibă loc după decizia Curţii
Constituţionale, care a fost sesizată marţi chiar de către comunişti să
se pronunţe pe marginea legalităţii primei şedinţe a Parlamentului şi a alegerii preşedintelui organului legislativ. Potrivit lui Lupu, Diacov
"şi-a expus un punct de vedere personal", pe care "are dreptul să-l
aibă" şi această poziţie nu înseamnă o opinie separată în cadrul
majorităţii parlamentare.
Presa scrisese anterior că Dumitru Diacov a avut recent mai multe
întâlniri cu fruntaşi ai comuniştilor şi se crede că în cadrul acestora
comuniştii ar fi încercat să obţină sprijinul a cel puţin patru
deputaţi din PD pentru alegerea lui Vladimir Voronin în calitate de
preşedinte de Parlament. PD a fost condus până de curând de Dumitru
Diacov, care a cedat preşedinţia partidului lui Marian Lupu, plecat în
luna iunie de la comunişti. În urma acestei "achiziţii", PD-ul a
acumulat la scritinul anticipat din 29 iulie peste 10 la sută în plus
faţă de scorul obţinut la parlamentarele din aprilie, a trecut pragul
electoral cu 12,53 la sută din sufragii şi are în prezent 13 deputaţi.
Comuniştii încearcă să determine PD-ul să constituie împreună o
coaliţie de centru-stânga - cele două formaţiuni ar avea împreună 61 de
mandate - exact cât este nevoie pentru alegerea şefului statului şi
menţinerea la guvernare. Preşedintele PD Marian Lupu a declinat însă
"ofertele" comuniştilor, menţinându-şi adeziunea pentru declaraţia de
constituire a AIE.
Surse din cadrul Alianţei consideră însă că "punctul vulnerabil" al PD este tocmai Dumitru Diacov, despre care se ştie că a acceptat de mai multe ori "compromisuri politice", inclusiv cu comuniştii. Este cunoscut de exemplu faptul că în 1998 Dumitru Diacov a condiţionat aderarea formaţiunii pe care o conducea atunci la Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR) prin obţinerea funcţiei de preşedinte de Parlament.
Dar chiar şi în această calitate, Diacov a votat împreună cu
PCRM mai multe proiecte de lege extrem de controversate, inclusiv legi
care erau considerate de celelalte partide din ADR ca fiind cedări de
teritoriu către Ucraina.
În perioada 1997-2000, Dumitru Diacov a fost preşedinte al Mişcării
social-politice "Pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă". În
alegerile din 22 martie 1998, formaţiunea sa obţine 18,16 din
voturi din voturi şi un număr de 24 de locuri în noul Parlament (din
101).
Din anul 2000, este preşedintele Partidului Democrat din Moldova. La
alegerile din 25 februarie 2001, Partidul Democrat din Moldova (PDM)
obţine 5,02% din voturi şi nu intră în Parlament. La alegerile din 6
martie 2005, Partidul Democrat din Moldova (PDM) formează împreună cu
Alianţa "Moldova Noastră" (AMN) a primarului Serafim Urechean şi cu
Partidul Social-Liberal (PSL) Blocul electoral "Moldova Democrată"
(BMD), care obţine 28,53% din voturi şi un număr de 34 de mandate.
După alegeri, cei opt deputaţi ai Partidului Democrat din Moldova părăsesc coaliţia Blocul "Moldova Democrată" (BMD) şi îşi constituie propriul grup parlamentar, care îl va susţine pe Vladimir Voronin la alegerile pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.
