Economia României va creşte anul viitor cu 0,5% din PIB, respectiv 28 de miliarde de lei. Statul va încasa cu 9,5 miliarde de lei mai mult decât anul acesta şi va cheltui cu 4,2 miliarde de lei mai mult, 35% din venituri urmând să fie direcţionaţi spre pensii şi asistenţă socială, scrie ziarul "Gândul".
2010 va începe cu o scumpire generalizată a bunurilor şi serviciilor din cauza scumpirii accizelor, în special a celei la carburanţi, ca urmare a deprecierii cu 15% a leului.
Salariile bugetarilor vor fi cel mai probabil îngheţate, dacă nu chiar micşorate. Mai mult decât atât, este posibil ca statul să îşi dea afară până la 150.000 de angajaţi anul viitor, pentru a reduce cheltuielile cu salariile conform cerinţelor FMI.
România va trebui, de asemenea, să împartă puţinii bani în plus luând în calcul că plata datoriei publice, onorarea contribuţiei la UE şi acoperirea deficitului de la bugetul de pensii totalizează, din start, peste 3% din PIB, adică dublu faţă de bugetul din 2009 al Transporturilor.
La majorarea accizei s-ar putea adăuga, în funcţie de strategia noului Guvern, eventuale majorări, tăieri sau înlocuiri de taxe. Practic, partea cunoscută a bugetului coincide strict cu cerinţele FMI sau cu estimările acestuia.
Potrivit "Gândul", Bugetul pe 2010 are la bază o creştere a PIB de 0,5%, respectiv circa 28 de miliarde de lei (de la 497 la 525 miliarde de lei), faţă de o scădere a economiei de 8,5% în anul în curs. Statul va încasa cu 9,5 miliarde de lei mai mult decât în 2009, cheltuielile vor creşte cu 4,2 miliarde de lei, respectiv un miliard de euro. Ministrul interimar al Finanţelor, Gheorghe Pogea, a precizat că pentru asistenţa socială se vor cheltui în total aproape 65 de miliarde de lei, inclusiv pentru pensii, respectiv circa 35% din totalul veniturilor. O sursă importantă de venit la buget a fost şi deprecierea cu 15% a leului, care a scumpit cu acelaşi procent accizele şi taxele de stat calculate în euro.
Deficit bugetar de 5,9%. Ţinta de deficit bugetar a fost impusă de către FMI şi are ca scop relansarea economiei în special prin scăderea cheltuielilor statului. Acordul cu FMI prevede ţinte trimestriale de deficit bugetar pentru a verifica dacă se respectă angajamentele. În condiţiile în care România va cheltui 2% din PIB pentru datoria publică şi contribuţia anuală la UE, la care se adaugă şi deficitul de circa 1% din PIB de la bugetul de pensii, ţinta de 5,9% lasă un spaţiu de manevră foarte mic viitorului Guvern.
Preţurile vor creşte cu 3,7%. Inflaţia luată în calcul pentru anul viitor se încadrează la limita inferioară a ţintei de inflaţie asumată de BNR, de 3,5% plus minus un punct procentual, ţintă asumată atât pe 2009, cât şi pe 2010. Pericolul principal asupra inflaţiei ar putea fi deprecierea sensibilă a cursului, care va duce la scumpirea generalizată a tuturor bunurilor şi serviciilor de import sau care sunt calculate în euro.