Învăluit în aura de “cel mai puternic retur al ultimilor 20 de ani”, campionatul Ligii I este, de fapt, ros de sărăcie, şubrezit de corupţie şi flămând de rezultate.
A sosit marele moment ca oamenii implicaţi activ în fenomenul fotbal să se transforme în vânzători de iluzii. Cu echipa naţională aproape pe butuci, penultima în grupa de calificare la CM 2010, şi echipele de club eliminate din cupele europene, Liga I a rămas singurul refugiu, un loc sordid, ticsit de valize roase la colţuri, oameni soioşi şi aer irespirabil. Începe returul, iar campionatul acesta, decăzut la nivelul de peşteră, ne este prezentat ca raiul pe pământ, teatrul celor mai spectaculoase întreceri, cea mai puternică ediţie a ultimilor 20 de ani. Sigur, Liga Profesionistă are interesul de a-şi vinde produsul, iar patronii de a atrage sponsori, însă asta se întâmplă în timp ce prin campionat bate vântul sărăciei şi al mediocrităţii.
S-au redus salarii, s-au înjumătăţit prime, s-au reziliat contracte, ba unii fotbalişti nici măcar n-au văzut vreun ban în 2009.
