"Din punctul meu de vedere este vorba de o sancţionare evident mai blândă decât cea de până acum. Această sancţionare mai blândă are şi alte efecte imediate şi vizibile asupra termenelor de prescripţie", a spus Daniel Morar.
Acesta a precizat că judecătorul trebuie să ţină cont de limitele de pedepse. Astfel, pentru furt calificat, pedeapsa de 3 - 15 ani de închisoare va fi înlocuită cu cea de 1 - 5 ani de închisoare. "Dacă legiuitorul duce limitele de pedepse foarte sus sau foarte jos, judecătorul n-are decât să se conformeze", a spus Morar, ca o replică a faptului că studiile au arătat că, pentru o astfel de infracţiune, pedepsele date de judecători până în prezent se plasează spre 3 - 5 ani, deci spre linita minimă a pedepsei.
Morar a explicat că, în ceea ce priveşte anticorupţia, unele fapte vor fi dezincriminate pentru că nu se regăsesc în noul Cod Penal, ceea ce însemnă că inculpaţii vor fi achitaţi, iar alte infracţiuni vor fi prescrise.
"Pentru o infracţiune care acum se pedepseşte de la trei la 15 ani, termenul de prescripţie maxim este de 15 ani. Adică judecătorul şi procurorul au la dispoziţie 15 ani de la data comiterii faptei până la pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare. Nu ai pronunţat-o în timpul ăsta, fapta se prescrie", a explicat Morar. Acesta a spus că, odată cu reducerea pedepselor, termenul de prescripţie se reduce şi el. Astfel, în cazul infracţiunii de furt calificat, termenul de prescripţie va fi de şapte ani şi jumătate.
Şeful DNA a mai spus că peste 150 de inculpaţi trimişi deja în judecată de procurorii anticorupţie vor putea scăpa de închisoare după punerea în plicare a noului Cod Penal, deoarece faptele lor ar fi dezincriminate sau ar intervini prescripţia.
Alina Bica, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a spus că, dimpotrivă "nu se poate constata că se încearcă promovarea unei poltici penale mai blânde". "Prin Codul Penal şi Codul de Procedură penală s-a încercat accelerarea procedurilor de judecată a proceselor penale şi corelarea infracţiunilor şi pedepselor aplicate acestora în conformitate cu practica judiciară pe care instanţele au adoptat-o în ultimii ani. De asemenea, am încercat armonizarea legislaţiei cu ceea ce se găseşte la nivelul Uniunii Europene", a spus Alina Bica.
Bica a explicat că Ministerul Justiţiei a înaintat spre dezbatere o lege perfectibilă, nu o lege perfectă. Secretarul de stat a mai arătat că Ministerul este deschis la propuneri faţă de proiectele de Coduri şi a atenţionat că acestea nu vor fi puse în practică "de mâine", procedurile putând dura "unul, doi sau trei ani".
