Potrivit proiectului de lege privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu CE şi FMI, care este discutat miercuri de Guvern în vederea asumării răspunderii, Capitolul IV vizează modificarea regimului cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare.
Proiectul prevede că este permis cumulul pensie-salariu de la stat dacă
"nivelul acesteia (pensiei, n.r.) nu depăşeşte nivelul salariului mediu
brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor
sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de
stat".
Potrivit proiectului, pensionarii care în prezent lucrează şi primesc
salariu au termen 15 zile să opteze între suspendarea plăţii pensiei pe
durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, dacă
nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu
brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului.
"Neîndeplinirea obligaţiei privind exprimarea opţiunii în termenul
prevăzut (..) constituie cauză de încetare de drept a raporturilor de
muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului
de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu", se
precizează în proiect.
Documentul mai prevede că "sumele încasate cu titlu necuvenit de pensie
se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de
prescripţie".
În cazul în care angajatorul, care este obligat să ia măsurile necesare
constatării cazurilor de cumul pensie-salariu, nu respectă aceste
prevederi, poate fi sancţionat cu amendă contravenţională de la 2.500
la 5.000 de lei.
Prevederile Capitolului IV se aplică în mod corespunzător şi
beneficiarilor de pensie de serviciu stabilite prin legi speciale.
Interzicerea cumulului pensie-salariu a fost una dintre primele măsuri
ale Cabinetului Boc, care a încercat să impună măsura printr-o
Ordonanţă de Urgenţă. La sesizarea Avocatului Poporului, Curtea
Constituţională (CCR) a decis însă că actul normativ nu respectă Legea
fundamentală. CCR a argumentat că ordonanţele de urgenţă nu pot fi
adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul
instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi
îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot
viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică. Din
aceste considerente, Executivul a înaintat Parlamentului un act
normativ cu prevederi similare, dar sub forma unui proiect de lege.