Grăsimea brună este una din cele două tipuri de grăsime ce se găsesc în corpul uman. Mai există un tip de grăsime care are culoare albă şi se găseşte sub pielea de pe burtică sau şolduri şi este rezultatul mâncatului în exces. Grăsimea brună are ca rol generarea căldurii, lucru posibil prin accelerarea metabolismului. Când acest lucru se întâmplă, grăsimea albă începe să fie folosită de organism.
Grăsimea brună începe să ardă atunci când ne este frig şi suntem pe punctul de a tremura. Se ştie că bebeluşii au grăsime brună în jurul omoplaţilor pentru a-şi menţine căldura corpului după naştere. Până de curând se credea că acest tip de grăsime dispare odată ce creştem, deoarece nu mai este nevoie de ea.
Acum însă, cercetătorii au descoperit că grăsimea brună persistă şi la adulţi.
Mai mult, unii oameni - mai ales cei slabi - au mai multă grăsime brună decât ceilalţi, lucru care explică de ce îşi slăbesc fără efort, în timp ce alţii se chinuie să slăbească.
Oamenii de ştiinţă cred că intensificarea rezervelor de grăsime brună ar putea fi o nouă metodă de a lupta împotriva greutăţii în exces.
"S-a calculat că dacă sunt stimulate la maxim 3 picături de grăsime brună (n.r. o picătură = 28,3 g), ar putea ajuta la arderea a 400-500 de calorii pe zi", a afirmat Aaron Cypress, doctor la Centru de diabet Joslin din Boston, SUA. Acesta a condus unul dintre cele trei studii despre grăsimea brună, recent publicate în Jurnalul de Medicină britanic.
Aceste cercetări au relevat şi faptul că grăsimea brună are influenţă şi în boli precum formele de diabet legate de obezitate.
Unele teste arată că prin stimularea producerii acestui tip de grăsime la şoareci, aceştia nu au mai luat în greutate şi nu au dezvoltat diabet de Tipul 2, chiar dacă aveau diete bogate în calorii.
Mulţi dintre noi dispunem de grăsime brună
Aproape jumătate dintre noi avem rezerve de grăsime brună, mai ales în zona gâtului, unde este cel mai uşor depistabilă, după spusele doctorului Cypress. Femeile au mai multă grăsime brună decât bărbaţii. Este activată şi începe să ardă numai când ne este foarte frig şi suntem pe punctul de a tremura.
Evolutiv, acest tip de grăsime s-a format pentru a proteja nou-născuţii de temperaturile foarte scăzute. Se crede că, pe vremea strămoşilor noştri, frigurile declanşau activitatea grăsimii brune şi la adulţi.
Pentru a demonstra acest lucru, Sven Enerback, cercetător la Universitatea Goteborg din Suedia, a ţinut cinci voluntari într-o cameră rece înainte de a le face tomografii. Acestea evidenţiau fiecare parte a organismului care foloseşte rezerve de glucoză pentru energie, în loc de grăsime.
Enerback le-a cerut subiecţilor să-şi afunde picioarele în apă cu gheaţă pentru a le răci corpul, pentru a observa dacă grăsimea brună este activată. Rezerve de grăsime brună au apărut de fiecare dată când temperatura corpului a scăzut.
Un alt studiu, în Olanda, a folosit un grup de 24 de voluntari, care au stat într-o cameră la temperatura de 16 grade Celsius timp de două ore. Tomografiile au arătat prezenţa rezervelor de grăsime brună la 23 dintre ei; numai la unul, cel mai greu, acestea nu au apărut. Bărbaţii au fost testaţi din nou odată cu revenirea temperaturii la normal, însă rezervele de grăsime brună nu mai erau activate.
Este posibilă producerea acestui efect cu ajutorul medicamentelor?
Profesorul Mike Cawthorne, directorul cercetărilor metabolismului de la Universitatea Buckingham spune că crearea un medicament care să imite beneficiile grăsimii brune "este cu siguranţă posibil".
O posibilitate este extragerea unei mostre de grăsime din corp, pentru a fi mărită în laborator şi apoi reinjectată, opţiune benefică persoanelor care nu dispun de acest tip de grăsime. Cercetătorii au descoperit o modalitate de a reproduce grăsimea care arde prin manipularea celulelor umane şi ale cobailor pentru producerea acesteia.
Într-un alt studiu, profesorul Bruce Spiegelman de la Institutul de Cancer Dana-Farber din Boston a injectat şoareci - care aveau deja o cantitate ridicată de grăsime brună - cu şi mai multă din acest tip de grăsime. Rezultatul a fost accelerarea metabolismului şi creşterea ritmului de ardere a caloriilor.
Prin injectarea a 50-100 de grame de celule de grasime brună ar putea ajuta o persoană să ardă mai mult de 4,5 kilograme de grăsime pe an, conform spuselor oamenilor de ştiinţă.
Profesorul Cawthorne este de părere că nivelul de grăsime brună al strămoşilor noştri vânători era cu siguanţă mult mai ridicat decât al omului modern. Temperaturile mai ridicate, hrana din abundenţă şi lipsa de efort fizic au oprit activitatea acestor celule, care au devenit inutile scopului pentru care există.
"Chiar şi acum 30 de ani era mai greu să ne încălzim faţă de ziua de azi", spune Cawthorne. "Acum în casele noastre, birouri, maşini, magazine şi aproape peste tot unde mergem este cald. Dacă ne-am expune la temperaturi reci mai des, atunci multă lume ar scădea în greutate. Asta sau o baie rece după saună zilnic. Nu porniţi căldura în maşini şi petreceţi mai mult timp afară, mai ales iarna. Trebuie să beneficiem de grăsimea brună şi există modalităţi simple de a o face" a mai spus Cawthorne.