Potrivit Direcţiei, Cornoiu nu poate candida pentru că a fost sancţionat disciplinar.
Judecătorul Dănuţ Cornoiu este cel care a fost exclus din magistratură
din cauza procesului în care Ana Maria Petrini a pierdut în instanţă
casa în care locuiau părinţii Monicăi Macovei, însă decizia CSM a fost
schimbată de instanţa supremă, unde acesta lucrează. Înalta Curte a
modificat, în 2006, decizia Consiliului Superior al Magistraturii,
înlocuind sancţiunea de excludere din magistratură cu diminuarea
indemnizaţiei de încadrare lunară brută cu 15% pentru o perioadă de
trei luni.
O altă judecătoare care şi-a depus candidatura, Elena Cârcei, a
contestat-o pe Lidia Bărbulescu, pe motiv că deţine un cumul de patru
funcţii, respectiv membru ales şi de drept al CSM, preşedinte interimar
şi vicepreşedinte al Înaltei Curţi. Cererea a fost respinsă în
unanimnitate, pe motiv că Bărbulescu a fost delegată ca interimar la
ÎCCJ şi, ca urmare, a fost suspendată din calitatea de membru ales al
CSM şi cea de vicepreşedinte al ÎCCJ.
După respingerea cererilor, Secţia pentru judecători a CSM a început audierea candidaţilor.
Secţia pentru judecători a CSM va discuta, joi, candidaturile pentru
preşedinţia instanţei supreme, funcţie vacantă după pensionarea lui
Nicolae Popa, magistraţii care şi-au depus dosarele pentru acest post
fiind Lidia Bărbulescu, Gabriela Bârsan, Elena Cârcei, Dănuţ Cornoiu şi
Iulian Dragomir.
Potrivit legii, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii
ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către
preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al
Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani.
Şeful statului nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere
menţionate decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al
Magistraturii motivele refuzului.
Numirea se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.