Cu tot regretul că irosim un titlu cu asemenea potenţial metafizic, suntem obligaţi să constatăm că în viaţa publică românească nu se întâmplă nimic. Dacă ar fi să ne luăm după aţa-numitele "televiziuni de ştiri", ai spune că trăim într-o frenezie – ba nu, într-o isterie – informaţională, în care ştirile ne asaltează din toate părţile, ne agresează confortul şi ne copleşesc simţurile. Dacă însă ne luăm puţina distanţă şi analizăm ceva mai calm "evenimentele" pe care le tot rostogolesc televiziunile, putem constata că este vorba despre nonştiri sau non-events care ni se bagă pe gât pe post de lovituri de presă. Trăim în plin triumf al virtualului în care ceea ce nu există ni se prezintă nu doar ca fiind, ci ca fiind atât de important, încât este crucial pentru naţiune.