Piaţa Amzei, care nu mai e ce-a fost, în cazul în care se întreba cineva, duminică seara. Eu, pe strada cu prioritate, cred că se cheamă chiar Amzei, cu intenţia nestrămutată de a ieşi pe Magheru. El vine pe strada cu "cedează", dar crede că triunghiul roşu atârnat pe stâlp e ornament de Crăciun. Eu, că am trecut des pe acolo şi ştiu că e o încrucişare păcătoasă de drumuri şi destine, reduc uşor viteza, de la 40, la vreo 30 la oră. El, "Olandezul Zburător" (varianta Piraţii din Caraibe). Eu apuc în ultima clipă să-i văd farurile, îmi sudez talpa de frână, ABS-ul face zdrum-zdrum-zdrum. El accelerează, se vede treaba că a luat de bună faza că şoferii meseriaşi bagă viteză când sesizează o situaţie cu risc de accident. Pentru o secundă, chiar mai puţin, ciocnirea franco-spaniolă (Reanult, el - Seat, eu) pare iminentă.